Deportările staliniste au urmărit nu doar eliminarea elitelor locale, ci și distrugerea credinței. Declarația aparține președintelui Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, Alexandru Postica, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Crucea de martir și memoria neîmplinită ale deportărilor staliniste”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit lui Alexandru Postica, represiunea sovietică a vizat subordonarea totală a populației prin lichidarea liderilor comunităților, persecutarea clerului și înlocuirea reperelor identitare cu ideologia comunistă.

Alexandru Postica a explicat că una dintre țintele regimului sovietic a fost religia, întrucât aceasta reprezenta un pilon al identității comunităților locale. Potrivit lui, pe lângă deportarea și executarea clericilor, autoritățile au desfășurat o amplă campanie de distrugere a religiei.

„Scopul deportărilor a fost și distrugerea religiei. Mai puțin se vorbește despre campania de încercare de ateizare a societății, în condițiile în care societatea era profund religioasă. Pe lângă faptul că au fost executați preoții sau exilați în Siberia, au fost distruse și lăcașele de cult, care au fost transformate de cele mai multe ori în depozite. Scopul era să determine populația să nu creadă în nimic altceva decât în existența unui singur partid”, a explicat președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova.

Potrivit lui, deportările au fost completate de alte politici represive, inclusiv de foametea organizată din anii 1946-1947, care, în opinia sa, a fost folosită pentru a forța populația să accepte colectivizarea și pentru a slăbi rezistența oamenilor în fața regimului.

„Foametea organizată în 1946-1947 a fost o decizie pentru a determina toată populația care dispunea de anumite bunuri să între în așa-numitele colhozuri. Seceta, dar și taxele impuse de autorități au dus la dezumanizarea societății. Sovieticii au avut nevoie de dezumanizare pentru a gestiona mai bine masele conform propriilor principii”, a menționat Alexandru Postica.

Președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova a subliniat că represiunile sovietice au urmărit înlocuirea valorilor fundamentale ale societății cu ideologia totalitară.

„Valorile societății de până la ocupație erau neamul, țara, credința. După ocupația din 1940 este evident că asemenea valori nu mai erau potrivite pentru un regim totalitar. Anume pentru aceste valori deportații au fost martirizați. Pentru neam, pentru țară și pentru credință” a mai spus Alexandru Postica.

Dezbaterea publică „Crucea de martir și memoria neîmplinită ale deportărilor staliniste” este ediția a 63-a din ciclul de dezbateri „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandru Postică #credinta #deportari #religie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.