Guvernul german a aprobat luni, 6 iulie, primul proiect al bugetului pe 2027, majorând investiţiile şi cheltuielile din domeniul apărării, pentru a proteja economia de şocul energiei cauzat de război şi de anii de investiţii insuficiente, transmit știrileprotv.ro.

Cheltuielile totale din domeniul apărării în proiectul bugetului pe 2027, parte a cadrului financiar pe termen mediu extins până în 2030, se ridică la 555,4 miliarde de euro (634,16 miliarde de dolari), în timp ce împrumuturile totale se situează la 203,6 miliarde de euro.

Noile împrumuturi includ 118,7 miliarde de euro în bugetul de bază, 54,9 miliarde de euro prin fondul de infrastructură şi 30 miliarde de euro din fondul special pentru apărare.

Cheltuielile de bază din domeniul apărării vor creşte la 109 miliarde de euro în 2027, de la 82,2 miliarde de euro în 2026. Totalul ajunge la 130,1 miliarde de euro, inclusiv sprijinul pentru Ucraina şi alte cheltuieli din domeniul securităţii.

Ministerul de Finanţe se aşteaptă ca cheltuielile din domeniul apărării să crească de la 2,8% din PIB în 2026 la 3,5% din PIB în 2029.

Investiţiile totale vor ajunge la 117,5 miliarde de euro în 2027, de la 78,9 miliarde de euro în 2025, stimulate de fondul de infrastructură de 500 miliarde de euro şi de atenuarea regulilor de împrumut pentru apărare.

„Majorarea planificată a cheltuielilor şi a datoriei din buget este alarmantă. În pofida noilor împrumuturi masive şi a veniturilor ridicate din impozite, Guvernul federal nu a reuşit să prezinte un plan solid pentru buget”, a afirmat Tanja Gönner, director general al Federaţiei industriilor germane.

Executivul intenţionează să reducă fondul special de mediu, care ajută la subvenţionarea clădirilor cu consum redus de energie, inclusiv achiziţionarea şi instalarea de sisteme de încălzire ecologice. Angajamentele anterioare privind subvenţiile nu vor fi atinse, a precizat Ministerul de Finanţe.

Conform proiectului de buget, veniturile din comercializarea emisiilor care nu au intrat încă în fondul special de mediu vor fi parţial redirecţionate pentru a acoperi anul viitor găurile din buget, în valoare de 2,7 miliarde de euro.

„Ministrul de Finanţe Lars Klingbeil vrea să jefuiască Fondul pentru Climă şi Transformare pentru a reduce impozitul pe venit pentru cei care câştigă mai mult, aceasta este o utilizare necorespunzătoare cinică a fondurilor şi un scandal pentru un partid care susţine că este în favoarea progresului şi a unui stat social”, susţine Mauricio Vargas de la Greenpeace.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aparare #buget #Germania

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.