Guvernul german a aprobat luni, 6 iulie, primul proiect al bugetului pe 2027, majorând investiţiile şi cheltuielile din domeniul apărării, pentru a proteja economia de şocul energiei cauzat de război şi de anii de investiţii insuficiente, transmit știrileprotv.ro.

Cheltuielile totale din domeniul apărării în proiectul bugetului pe 2027, parte a cadrului financiar pe termen mediu extins până în 2030, se ridică la 555,4 miliarde de euro (634,16 miliarde de dolari), în timp ce împrumuturile totale se situează la 203,6 miliarde de euro.

Noile împrumuturi includ 118,7 miliarde de euro în bugetul de bază, 54,9 miliarde de euro prin fondul de infrastructură şi 30 miliarde de euro din fondul special pentru apărare.

Cheltuielile de bază din domeniul apărării vor creşte la 109 miliarde de euro în 2027, de la 82,2 miliarde de euro în 2026. Totalul ajunge la 130,1 miliarde de euro, inclusiv sprijinul pentru Ucraina şi alte cheltuieli din domeniul securităţii.

Ministerul de Finanţe se aşteaptă ca cheltuielile din domeniul apărării să crească de la 2,8% din PIB în 2026 la 3,5% din PIB în 2029.

Investiţiile totale vor ajunge la 117,5 miliarde de euro în 2027, de la 78,9 miliarde de euro în 2025, stimulate de fondul de infrastructură de 500 miliarde de euro şi de atenuarea regulilor de împrumut pentru apărare.

„Majorarea planificată a cheltuielilor şi a datoriei din buget este alarmantă. În pofida noilor împrumuturi masive şi a veniturilor ridicate din impozite, Guvernul federal nu a reuşit să prezinte un plan solid pentru buget”, a afirmat Tanja Gönner, director general al Federaţiei industriilor germane.

Executivul intenţionează să reducă fondul special de mediu, care ajută la subvenţionarea clădirilor cu consum redus de energie, inclusiv achiziţionarea şi instalarea de sisteme de încălzire ecologice. Angajamentele anterioare privind subvenţiile nu vor fi atinse, a precizat Ministerul de Finanţe.

Conform proiectului de buget, veniturile din comercializarea emisiilor care nu au intrat încă în fondul special de mediu vor fi parţial redirecţionate pentru a acoperi anul viitor găurile din buget, în valoare de 2,7 miliarde de euro.

„Ministrul de Finanţe Lars Klingbeil vrea să jefuiască Fondul pentru Climă şi Transformare pentru a reduce impozitul pe venit pentru cei care câştigă mai mult, aceasta este o utilizare necorespunzătoare cinică a fondurilor şi un scandal pentru un partid care susţine că este în favoarea progresului şi a unui stat social”, susţine Mauricio Vargas de la Greenpeace.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aparare #buget #Germania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.