Liderul opoziției de la Moscova Alexei Navalnîi a fost distins cu premiul Saharov pentru libertatea de gândire al Parlamentului European, acordat pentru contribuția sa de a lupta pentru drepturile omului. Premiul a fost ales de către liderii politici și reprezentanții partidelor, care fac parte din Parlamentul European, informează Realitatea.md cu referire la Euronews.

Potrivit sursei, cel mai proeminent opozozant al lui Vladimir Putin a fost nominalizat alături de femeile din Afganistan, care au intrat în centrul atenției după ce talibanii au preluat puterea la Kabul. La fel a fost nominalizată și Jeanine Áñez, o politiciană din Bolivia, care a fost președintă interimară în 2019 după fraudele electorale ale lui Evo Morales. Áñez ulterior a fost arestată, pentru acțiuni contra lui Morales.

Premiul Saharov a fost instituit în 1988, în memoria organizațiilor și cetățenilor, care apără drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Anual este acordat în numele lui Andrei Saharov, un politician și fizician de pe timpul Sovietic, care era un apărător al libertăților în fosta URSS. Primii, care au primit aceste premii au fost Nelson Mandela și Anatoli Marchenko.

Premiul include și o recompense bănească în valoare de 50 000 de euro, iar aceasta va fi prezentată în cadrul sesiunii Parlamentului European, la Strasbourg, în data de 15 decembrie. Dar acest lucru ar fi puțin posibil, deoarece Navalnîi se află în detenție în Rusia.

#Alexei Navalnii #Parlamentul European #premiu Saharov

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.