Alimentația ce ne ajută să fim sănătoși. Ce alimente ar trebui să consumăm

Se spune că suntem ceea ce mâncăm. Dar cum am putea face azi alegerile corecte, când pericolele pândesc la tot pasul? Se spune și că tot ce mâncăm la micul dejun pregătește terenul pentru restul zilei, dar o alimentație sănătoasă pregătește terenul pentru restul vieții. Principalul factor de risc alimentar legat de mortalitate este dieta bogată în sodiu, săracă în cereale integrale, fructe, nuci și semințe, legume și grăsimi omega-3, scrie Capital.ro.

Nu există o singură dietă perfectă pentru toată lumea

De fapt, potrivit Parade.com, diferitele modele de alimentație pot reduce bolile și moartea prematură, arată cel mai recent studiu, realizat de cercetătorii de la Harvard T.H. Chan School of Public Health.

”Mesajul pe care vrem să-l dăm cu acest studiu este că nu există o singură dietă care să fie perfectă pentru toată lumea. O dietă sănătoasă trebuie să fie flexibilă, adaptată astfel încât să satisfacă nevoile individuale, preferințele alimentare și tradițiile culturale”, spune Frank B. Hu, unul dintre autorii studiului, șeful Departamentului de Nutriție de la Harvard.

Dieta mediteraneană și dieta pe bază de plante

Noul studiu a fost amplu și a fost realizat pe termen lung. Acesta a inclus peste 75.000 de femei și 44.000 de bărbați.

Niciun participant nu a avut cancer sau boli cardiovasculare înainte de studiu. La fiecare patru ani, participanții au completat chestionare privind alimentația. Iată care au fost diferitele modele de alimentație, care pot reduce bolile și decesul prematur:

Dieta mediteraneană. Este una care se concentrează pe proteinele slabe, precum peștele și puiul, produse proaspete și grăsimi sănătoase precum uleiul de măsline și avocado. A fost considerată drept cea mai bună dietă pentru 2023 de US News & World Report.
Dieta pe bază de plante. Este asemănătoare cu dieta mediteraneană, dar fără produse de origine animală precum carnea de pasăre și brânza.

Actualizate la fiecare cinci ani de USDA și HHS, aceste ghiduri recomandă dieta pe bază de proteine slabe și pe bază de plante, fructe și legume, limitând consumul de carne roșie, alimente procesate, alcool și zahăr adăugat.

Principiile de bază ale alimentației sănătoase ar trebui să rămână aceleași

Un dietetician spune că noul studiu dă speranță persoanelor care nu vor neapărat să-și creeze un meniu bazat pe un anumit „tip” de dietă.

Acest studiu indică faptul că nu trebuie să rămâi la o singură abordare alimentară sănătoasă toată viața. Cu toate acestea, principiile de bază ale alimentației sănătoase ar trebui să rămână aceleași: mai puține alimente procesate și mai multe fructe și legume, nuci, cereale integrale și leguminoase.

Nu în ultimul rând, mâncați mai puțină carne roșie și alimente ultra-procesate bogate în zahăr, sodiu și amidon rafinat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dieta #alimente #sanatate

Veniturile disponibile ale populației în medie pe o persoană pe lună au constituit 4252,7 lei, cu 21,2% mai mult în 2022 față de anul precedent, însă racordate la rata inflației veniturile s-au comprimat cu 6%, arată datele Biroului Național de Statistică, potrivit Bani.md.

Peste jumătate din veniturile moldovenilor – 50,7% provin din salarii, prestațiile sociale – 20,3%, iar remitențele 12%.

Gospodăriile din mediul rural sunt mai dependente de transferurile din afara țării, în comparație cu cele urbane, ponderea acestor venituri fiind de 13,7% în rural și, respectiv, 10,4% în cazul populației din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populația rurală este caracteristică și o contribuție mai mare a prestațiilor sociale – 23,8% din total venituri, sau cu 7 puncte procentuale mai mult decât în mediul urban.

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că, veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 1826,9 lei, sau de 1,5 ori mai mari, comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural.

În ceea ce privește cheltuielile populației, acestea au însumat 3711,9 lei, cu 22,1% mai mult comparativ cu nivelul anului precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum), populaţia a cheltuit în medie cu 5,1% mai puțin comparativ cu anul 2021.

Cei mai mulți bani, moldovenii i-au cheltuit pentru mâncare – 41,1%, plățile pentru locuință, apă, electricitate și gaze – 16,3%, procurarea de îmbrăcăminte și încălțăminte – 8,4%. Celelalte cheltuieli au fost direcționate pentru achitarea serviciilor de transport (7,4%), mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (5,8%), sănătate (5,1%), telecomunicaţii (4,0%).

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că, cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice din mediul urban constituie 4789,7 lei și sunt cu 1785,7 lei sau de 1,6 ori mai mari faţă de cheltuielile populației din mediul rural.

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor sunt puternic marcate și de mărimea acestora, îndeosebi în cazul gospodăriilor numeroase. Dacă în gospodăriile cu o singură persoană cheltuielile medii lunare pe o persoană au însumat 4384,3 lei, atunci pentru cele constituite din 5 și mai multe persoane aceste cheltuieli sunt de 1,7 ori mai mici (2618,9 lei). Aceeași situație se observă și în cazul gospodăriilor cu copii: o gospodărie cu numai un copil în întreținere cheltuie, în medie pe o persoană, de 1,5 ori mai mult decât o gospodărie cu 3 și mai mulți copii.