Cutremurele care au provocat mii de victime în Turcia și Siria i-a pus pe gânduri pe unii locuitori din Bălți. Pentru că orașul este situat într-o zonă predispusă la cutremure, clădirile au fost proiectate să reziste la un seism de 7-8 de grade pe scara Richter. Adevărul este că anii și-au lăsat amprenta, susține fostul arhitect-șef al municipiului Bălți Boris Grițunic. Unele clădiri, în loc să fie renovate, devin mai periculoase din cauza agenților economici sau chiar a locatarilor care fac schimbări de proiect în subsoluri și apartamente, scrie Nord News.

În 2005, gradul de uzură a fondului locativ din oraș era de 40%. Acum el estimează că 50% din locuințe sunt în pericol. Boris Grițunic crede că este necesară o analiză a stării fondului locativ din oraș, iar o parte din construcții trebuie demolate.

,,Problema este foarte serioasă și noi trebuie să știm la ce să ne așteptăm. Câte clădiri pot ceda la 6, 7, 8 grade. Din păcate nu s-a făcut o analiză”, a spus Boris Grițunic.

Reprezentanții întreprinderii municipale „Gospodăria Locativ-Comunală Bălți” susțin că orice persoană care observă lucrări de reparație sau demolări suspecte este în drept și trebuie să anunțe serviciile competente.

,,Oamenii se adresează în scris dacă vecinul face reparație și scoate diferite deșeuri de construcție. Dacă se depistează că au fost demolați pereți importanți sau geamuri, atunci se întocmește un proces verbal, se fac fotografii, iar după caz, documentele sunt transmise la primărie sau Agenția de Supraveghere Tehnică”, a spus Adrian Porcescu, inginer la ÎM „Gospodăria Locativ-Comunală Bălți”.

Totuși, cei mai optimiști cred că blocurile vechi din oraș vor rezista încă mult timp pentru că au fost construite calitativ.

Cel mai puternic cutremur de pe teritoriul Republicii Moldova a avut loc în anul 1940. Atunci, la Chișinău au fost înregistrate replici cu magnitudinea de 7,4 grade, care au provocat distrugeri mari, dar și victime.

#Balti #cutremur

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.