Cutremurele care au provocat mii de victime în Turcia și Siria i-a pus pe gânduri pe unii locuitori din Bălți. Pentru că orașul este situat într-o zonă predispusă la cutremure, clădirile au fost proiectate să reziste la un seism de 7-8 de grade pe scara Richter. Adevărul este că anii și-au lăsat amprenta, susține fostul arhitect-șef al municipiului Bălți Boris Grițunic. Unele clădiri, în loc să fie renovate, devin mai periculoase din cauza agenților economici sau chiar a locatarilor care fac schimbări de proiect în subsoluri și apartamente, scrie Nord News.

În 2005, gradul de uzură a fondului locativ din oraș era de 40%. Acum el estimează că 50% din locuințe sunt în pericol. Boris Grițunic crede că este necesară o analiză a stării fondului locativ din oraș, iar o parte din construcții trebuie demolate.

,,Problema este foarte serioasă și noi trebuie să știm la ce să ne așteptăm. Câte clădiri pot ceda la 6, 7, 8 grade. Din păcate nu s-a făcut o analiză”, a spus Boris Grițunic.

Reprezentanții întreprinderii municipale „Gospodăria Locativ-Comunală Bălți” susțin că orice persoană care observă lucrări de reparație sau demolări suspecte este în drept și trebuie să anunțe serviciile competente.

,,Oamenii se adresează în scris dacă vecinul face reparație și scoate diferite deșeuri de construcție. Dacă se depistează că au fost demolați pereți importanți sau geamuri, atunci se întocmește un proces verbal, se fac fotografii, iar după caz, documentele sunt transmise la primărie sau Agenția de Supraveghere Tehnică”, a spus Adrian Porcescu, inginer la ÎM „Gospodăria Locativ-Comunală Bălți”.

Totuși, cei mai optimiști cred că blocurile vechi din oraș vor rezista încă mult timp pentru că au fost construite calitativ.

Cel mai puternic cutremur de pe teritoriul Republicii Moldova a avut loc în anul 1940. Atunci, la Chișinău au fost înregistrate replici cu magnitudinea de 7,4 grade, care au provocat distrugeri mari, dar și victime.

#Balti #cutremur

Plățile informale din sistemul medical continuă să fie o problemă, recunoaște ministrul Sănătății Alexandru Gasnaș. Oficialul a precizat că fenomenul este complex și că nu trebuie creată impresia că toți medicii sunt corupți sau că toți pacienții oferă bani informal.

Este o parte de sistem și noi nu ar trebui să punem presiune indirect doar că simbolizăm că toți medicii sunt corupți sau pacienții achită banii informali în sistem”, a declarat Gasnaș.

Ministrul susține că autoritățile trebuie să explice atât medicilor, cât și pacienților care sunt serviciile medicale gratuite și ce drepturi au bolnavii.

”Noi avem programul unic în care sunt incluse toate serviciile care sunt gratis pentru pacienți”, a explicat oficialul.

Potrivit lui Gasnaș, una dintre probleme apare atunci când la aceeași ușă a medicului se formează mai multe fluxuri de pacienți – cei veniți în regim de urgență, cei programați, dar și cei care urmează deja un tratament. Aceste situații creează cozi și, implicit, riscuri pentru apariția plăților informale: „Aceste rânduri duc necondiționat la anumite riscuri de plăți informale”.

Gasnaș consideră că digitalizarea traseului pacientului și transparența procesului ar putea reduce aceste riscuri.

„Prin digitalizarea traseelor, claritatea traseelor și diminuarea componentei umane de a decide când și unde intră, iar rândurile să fie mai transparente, va rezolva o parte din aceste plăți informale”, a declarat el.

În același timp, ministrul i-a îndemnat pe pacienți să nu accepte condiționarea serviciilor medicale gratuite și să raporteze cazurile în care li se cer bani. Potrivit oficialului, informațiile despre astfel de cazuri sunt transmise și discutate cu Centrul Național Anticorupție, iar autoritățile încearcă să identifice zonele din sistem în care riscurile sunt mai mari.

Conform datelor din studiile de monitorizare a impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție (SNIA) și a rapoartelor de profil, percepția și interacțiunea cu corupția în spitale arată astfel: 13% dintre pacienți recunosc direct că au efectuat plăți informale (bani oferiți ilegal) în legătură cu tratamentul medical primit; 3% dintre cetățeni au declarat că au oferit cadouri medicilor sau personalului medical pentru a se asigura că sunt tratați corespunzător; 7% din populație s-a confruntat direct cu o situație critică: ei sau un membru al familiei nu au putut primi tratamentul medical necesar din cauză că au refuzat sau nu au avut posibilitatea de a mitui medicul.