Alimente care provoacă depunerea grăsimii pe abdomen

Așadar, este foarte important să cunoști ce alimente îți fac rău. Chiar dacă pare nesemnificativ, grăsimea acumulată de corp, indiferent unde se depune, contează pentru sănătatea ta. Mai ales zona abdominală, reprezintă un loc foarte periculos unde se poate depune grăsimea pentru că acoperă organe vitale.

Este foarte posibil să consumi zilnic alimente despre care nu știi că au un impact mare asupra sănătății tale. Grăsimea viscerală sau „ascunsă” se depozitează adânc în interiorul burții. Aceasta, reprezintă aproximativ o zecime din grăsimea totală din organism. Grăsimea abdominală face ca burta să iasă în evidență sau dă persoanei o formă de „măr”. De asemenea, produce substanțe chimice și hormoni care pot fi toxice pentru organism, scrie Health Direct.

Este necesar să începi un stil de viață sănătos în cazul în care ai detectat în zona abdominală mai multă grăsime. Aceasta a fost asociată inclusiv cu unele tipuri de cancer. De aceea, o dietă echilibrată este esențială pentru o viață sănătoasă.

Acestea sunt realizate din cereale rafinate, pline de zahăr adăugat. De asemenea, sunt foarte sărace în fibre alimentare. Specialiștii susțin că inclusiv cerealele cu fructe sunt la fel de periculoase.

Aceste produse cresc nivelul glicemic în timpul dimineții, lucru care este considerat greșit pentru corpul tău. Sunt calorii goale, care creează un vârf de insulină.

Acest nivel scade după două ore, iar tu te vei simți fără pic de energie. De aceea, pentru un aport sănătos de energie, sunt recomandate citricele. Află mai multe despre beneficiile consumului de citrice.

Băuturile reci pe bază de cafea

Chiar dacă sunt delicioase și perfecte într-o zi toridă, acestea sunt și foarte periculoase pentru tine. Aceste băuturi au un nivel foarte ridicat de zahăr adăugat și sunt foarte bogate în calorii. Băuturile înghețate, pe bază de cafea, favorizează apariția grăsimii din zona abdomenului.

Carnea roșie procesată

Mezelurile fac parte, de asemenea, din lista cu alimentele care produc grăsime în zona abdominală. Acestea conțin bucăți semnificative de grăsime în compoziție.

Mai multe studii au arătat că un consum mai ridicat de carne, în cazul femeilor de peste 45 de ani, este asociat cu grăsimea viscerală.

Fast-food

Nu este un secret pentru nimeni faptul că mâncarea de tip fast-food este nesănătoasă pentru organism. Astfel de alimente sunt bogate în calorii și grăsimi saturate.

Aceste alimente sunt, adesea, prăjite în mult ulei, au adăugată mai multă sare și, de asemenea, conțin diferite sosuri care sunt adevărate bombe calorice. Adaosurile de maioneză sau alte produse tartinabile adaugă și mai mult grăsimi nesănătoase.

Alcoolul

Alcoolul este o bătură foarte populară, mai ales în situații sociale. Desigur, acest aliment are efecte negative asupra sănătății tale. Contribuie la acumularea de grăsimi în zona absomenului și este asociat cu diferite boli cardiace. Cheia este echilibrul. O alimentație bazată pe consum limitat nu îți va crea probleme.

Aceeași situație se probează și în cazul băuturilor carbogazoase, deoarece sunt îndulcite cu diferite siropuri. Spre exemplu, siropul de porumb conține foarte multă fructoză. Nu este o soluție nici să consumi sucuri dietetice. Acestea oferă o senzație de „economisire” a caloriilor care vor duce la un aport caloric mai mare din alimentație.

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.