În fiecare an pe 7 iunie marcăm Ziua mondială a siguranței alimentelor. La nivel mondial, aproximativ 600 milioane de oameni se îmbolnăvesc în urma consumului de alimente contaminate și 420 de mii mor în fiecare an. Cei mai vulnerabili sunt copiii mai mici de 5 ani, suportând în jur de 40% din consecințele consumului alimentelor nesigure.

În Republica Moldova, anual, se înregistrează cca 16-20 mii cazuri de boli diareice acute, inclusiv cu până la 10 decese printre copiii sub vârsta de 5 ani şi adulţi. În structura bolnavilor, 75% predomină copiii. De asemenea, anual, se înregistrează și peste 20 de izbucniri epidemice în grup.

Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) peste 200 de afecțiuni de la bolile diareice acute, la cancer, sunt generate de consumul alimentelor contaminate cu bacterii, virusuri, paraziți sau cu substanțe chimice, precum metalele grele.

Pentru prevenirea bolilor condiționate de consumul alimentelor și a apei nesigure, îndemnăm populația să respecte CINCI principii ale OMS privind siguranța produselor alimentare:

Curățenia. Aveți grijă să vă spălați pe mâini înainte de a găti și de a consuma alimentele, să curățați ustensilele, suprafețele și să utilizați materie primă igienizată.
Evitați contactul produselor preparate cu cele crude pentru a preveni contaminarea încrucișată;
Gătiți la temperaturi potrivite fiecare grup de alimente;
Păstrarea. Atât înainte, cât și după prepararea produselor, asigurați-vă că le depozitați la o temperatură optimă pentru a preveni alterarea acestora;
Siguranța. Utilizați materie primă sigură și apă de calitate pentru prepararea alimentelor.

#ANSP #decese #îmbolnăviri #Republica Moldova #Ziua mondiala a sigurantei alimentelor

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.