Curs valutar
  • EUR
    20.1525
    -0.0243%
  • USD
    18.2310
    0.3006%
  • RUB
    0.2215
    0.9932%
  • RON
    3.7670
    -0.1062%
  • UAH
    0.4011
    0.2493%

Toate știrile

16 noiembrie 2026

Alina Radu s-a retras din Comitetul Consultativ Anticorupție. „În continuare rămân de Gardă”

24 Aug. 2021, 12:10
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
24 Aug. 2021, 12:10 // Societate //  Realitatea.md

Alina Radu, un nume notoriu în presa de investigație din Republica Moldova, care de 17 ani conduce „Ziarul de Gardă” din Chișinău, a anunțat marți, 24 august curent, pe contul său personal de Facebook că s-a retras din Comitetul Consultativ Anticorupție (CCIA). În postarea făcută publică, a explicat și ce a stat la baza acestei decizii.

„Retragerea mea a fost determinată de discuții, în special în rândul unor donatori externi ai ZdG, care au pus la îndoială integritatea mea jurnalistică din momentul în care am fost numită în acest comitet de către Președinție. Pentru transparență, comunic tuturor că nu am avut niciun contract cu Președinția, nu am primit niciun fel de comenzi sau solicitări și nu am primit niciun ban sau alte favoruri de la instituția prezidențială, nici de la alte instituții de stat în legătură cu această activitate. În continuare rămân de Gardă, accept provocările și cred că nimeni nu ne poate opri să combatem corupția împreună”, a scris Alina Radu.

Amintim că, la începutul lunii iunie 2021, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, anunțase despre crearea CCIA, componența căruia era formată din șase membri: trei din Republica Moldova – Alina Radu, Tamara Razin și Nadejda Hriptievschi și trei internaționali – James Wasserstrom (SUA), Laura Ștefan (România) și Drago Kos (Slovenia). Experții au fost selectați prin consultări între Președinția Republicii Moldova și organizații internaționale specializate pe combaterea corupției.

CCIA are ca scop principal analiza problemelor sistemice de corupție care vizează instituțiile moldovenești, cu obiectivul de a identifica și implementa modalități și mijloace de îmbunătățire a eforturilor anticorupție de către actorii relevanți. Activitatea are sprijinul financiar al Uniunii Europene, al guvernului Statelor Unite ale Americii, dar și al altor donatori, care urmează să se alăture acestui proiect.

Realitatea Live

16 Nov. 2026, 11:24
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
16 Nov. 2026, 11:24 // Slider //  Victoria Laur

Cu o cultură și tradiții vechi de sute de ani și cu oameni prietenoși, Polonia este recunoscută pentru contribuțiile sale semnificative la istoria europeană și mondială, fiind scena multor evenimente cruciale care au marcat istoria umanității.Populația Poloniei numără în prezent aproximativ 37 milioane de locuitori, care sunt concentrați, în principal, în orașe și municipii mai mari, precum capitala istorică Cracovia.

A fost prima țară din fostul bloc socialist care, după prăbușirea URSS, a început o tranziție pașnică de la socialism la democrație și la o economie de piață.

Primul pas a fost semnarea, pe 16 decembrie 1991, a Acordului European ce punea bazele asocierii dintre Polonia și Comunitățile Europene alături de statele sale membre. Momentul simbolic a fost depunerea de către Guvernul Poloniei, pe 8 aprilie 1994, la Atena, a cererii formale de aderare la Uniunea Europeană.

Referendumul de aderare la Uniunea Europeană, în Polonia, a avut loc în perioada 7-8 iunie 2003, când 77,45% dintre polonezi au votat în favoarea aderării. Alegătorii au fost întrebați simplu: „Aprobați aderarea Republicii Polonia la UE?”.

Statul a aderat în 2004, fiind cea mai populată și cea mai mare țară ca suprafață care a aderat la UE după acel an. Este membru al Spațiului Schengen din 21 decembrie 2007.

Aderarea la UE a adus țării fonduri structurale în valoare de aproximativ 164 de miliarde în anii 2004-2020, ceea ce a dus la o dezvoltare majoră a infrastructurii drumurilor, autostrăzilor, liniilor de canalizare și transportului public. Valoarea totală a exporturilor poloneze de produse a crescut de la aproape 59,7 miliarde de euro, anul aderării, la 285,8 miliarde de euro. După aderare s-a înregistrat o scădere masivă a ratei șomajului, trecând de la 19,5% în mai 2004 la 5,2% la sfârșitul lunii aprilie 2022.

PIB-ul Poloniei în 2004 era de aproximativ 213 miliarde de euro, cifră care a crescut tocmai la 684 de miliarde de euro în 2022. S-a triplat aproape și salariul cetățenilor, de la 550 euro în 2004, la 1350 de euro în 2022.

La capitolul investiții străine directe (ISD), țara a triumfat la propriu. De la 65 de miliarde de euro în 2004, la 210 miliarde de euro în 2022. Evident, speranța de viață a crescut semnificativ. În cazul bărbaților de la 71 de ani în 2004, la 74 de ani către 2022. Iar în cazul femeilor, de la 79 de ani în 2004, la 82 de ani în 2022.