Șoferii care vor depăși limita de viteză cu peste 40 de km/h ar putea pierde dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 30 la 180 de zile. Norma este parte a unui proiect de lege propus Parlamentului de către Ministerul de Interne (MAI).

Potrivit anticoruptie.md, proiectul prevede sancțiuni mai dure pentru încălcările din trafic, iar autorii inițiativei spun că modificările sunt necesare și, în timp, vor contribui la reducerea numărului de accidente.

Astfel, proprietarii mijloacelor de transport care refuză sau se eschivează să comunice identitatea persoanei căreia i-a fost încredințată conducerea vehiculului și a încălcat regulile de circulație ar putea fi sancționați contravențional. De asemenea, persoanele care au părăsit locul accidentului rutier, iar această încălcare a cauzat, din imprudență, o vătămare medie a sănătății victimei, ar putea fi trase la răspundere penală.

O altă normă propusă de MAI prevede interzicerea înmatriculării și inspecției tehnice periodice a vehiculelor, în cazul în care acestea au un istoric de încălcări, iar executarea sancțiunii contravenționale aplicate prin hotărârea/decizia definitivă asupra cauzei contravenționale este activă. Altă modificare legislativă prevede tragerea la răspundere penală a persoanelor care comit infracțiuni în domeniul circulației rutiere cu ciclomotoare.

Proiectul de lege a fost aprobat de Comisia Securitate națională, apărare și ordine publică și va fi supus examinării în prima lectură în plenul Parlamentului.

#proiect #reguli #soferi #trafic

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.