Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a venit cu un raport referitor la situația din punctele de trecere ale țării. Astfel, potrivit informațiilor furnizate, în ultimele 24 de ore, în punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 48.529 traversări, un număr mai mare fiind consemnat pe sensul de intrare în țară – 24.758 traversări persoane.

Mai multe traversări au fost ale cetățenilor străini – 25.617, iar traversările cetățenilor moldoveni au constituit 22.912

Cea mai activă frontieră a fost cu România – 27.036 traversări, iar 11.460 au fost semnalate în punctele de trecere situate la granița moldo-ucraineană și alte 10.033 – frontieră aeriană.

Cele mai tranzitate puncte de trecere rămân a fi:

PTF Leușeni – 10 986 traversări persoane;
PTF Aeroportul Chișinău – 10 028 traversări persoane;
PTF Sculeni – 5 987 traversări persoane;
PTF Otaci – 4 235 traversări persoane;
PTF Cahul – 3 873 traversări persoane;
PTF Giurgiulești – Galați – 3 096 traversări persoane;

Referitor la trecerea frontierei de către cetățenii Ucrainei, a fost consemnat un număr total de 10.300 de treceri, dintre care 5.150 pe direcția de intrare în Republica Moldova. Totodată, numărul de 1.693 au constituit trecerilor minorilor ucraineni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, în perioada vizată, Poliția de Frontieră a înregistrat multe încălcări, printre care:

patru treceri ilegale ale frontierei de stat;
șase persoane au încălcat regimul punctelor de trecere a frontierei;
opt cetățeni străini au încălcat termenul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova;
un caz de trafic ilegal de bunuri;
opt încălcări privind regulile de folosire a vinietei și de transportare pasageri;
trei persoane și un mijloc de transport au fost identificate cu consemn național.

În toate punctele de trecere a frontierei de stat se atestă trafic moderat de mijloace de transport și călători.

Stagiară: Dolghii Ana-Maria

#frontiera de stat #incalcari #traversari

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.