Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Cineaștii din Moldova vor primi asistență financiară pentru realizarea producțiilor de film locale

29 Iun. 2022, 09:51
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
29 Iun. 2022, 09:51 // Actualitate //  Realitatea.md

Sesiunea de pitching din cadrul Concursului pentru finanțarea proiectelor cinematografice s-a încheiat. 45 de scenarii de film și producție video create de regizori moldoveni au fost prezentate în fața unui juriu internațional, pe 18 –19 iunie, la Mediacor, în cadrul Concursului pentru finanțarea proiectelor cinematografice.

Sesiunea de pitching este o premieră pentru Republica Moldova și este inspirată din practica internațională cinematografică. Inițiativa a fost implementată datorită efortului depus de Centrul Național al Cinematografiei, instituție din subordinea Ministerului Culturii, cu susținerea Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Suedia.

La deschiderea evenimentului a participat Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, care a mulțumit membrilor juriului pentru că au acceptat invitația de a juriza proiectele, dar și organizatorilor și partenerilor.

„Între cineaștii cu scenarii superbe și care sunt gata cu dedicație să realizeze producțiile, pe de o parte, și spectatorii care trebuie să aibă acces la aceste producții cinematografice, pe de altă parte, există o clasă intermediară extrem de importantă: distribuitorii și producătorii. Mizăm foarte mult acum pe acest exercițiu de pitching, care va stimula clasa de producători și distribuitori să apară.”

Cu un cuvânt de salut și de încurajare către participanți a venit și Directoarea Centrului Național al Cinematografiei, Valentina Iusuphodjaev. ”Am trecut și eu ca producătoare de film prin emoțiile unui pitching. Este o provocare și un test pentru noi toți, având în vedere că este primul pitching organizat la nivel de stat în Republica Moldova, dar sunt sigură că acest exercițiu ne va ajuta pe noi ca industrie să creștem și să devenim mai buni”, a menționat Valentina Iusuphodjaev.

Directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Suedia, Doina Nistor a menționat că industria de film poate genera și potențial economic, pe lângă cel cultural și social.

„Mă bucur că Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de guvernele a două țări inovatoare, SUA și Suedia, pune umărul la dezvoltarea industriei cinematografice din Moldova. Pe lângă faptul că filmul este un mod extraordinar de exprimare și o voce a societății, credem că industria de film poate genera și potențial economic. În lume acum asistăm la un boom al industriei cinematografice, fiind vorba de filme care se fac altfel, cu mai multă tehnologie, dar și publicul pentru care se fac aceste filme fiind unul diferit, mai tânăr, pentru care este nevoie de canale de distribuție digitale. Se caută filme care aduc inovație și sunt de părere că această inovație o putem găsi astăzi aici.”

La această primă ediție de pitching proiectele au fost jurizate de specialiști cu renume la nivel internațional, originari din Israel, Germania și România: Katriel Schory, Andrea Wink și Alin Ludu Dumbravă.

𝐊𝐚𝐭𝐫𝐢𝐞𝐥 𝐒𝐜𝐡𝐨𝐫𝐲 producător a peste 150 de filme și programe TV, director executiv la Fondul de film din Israel a menționat:

“La Pitching încercăm să identificăm poveștile care au potențialul de a călători. Acum în industria filmului se caută acele istorii care pornesc din curtea noastră, însă pot deveni globale. Dacă sunteți sinceri în ceea ce vreți să arătați publicului și țineți la subiectul pe care l-ați ales, filmul pe care îl veți realiza va călători cu siguranță. Nu contează dacă sunteți în domeniu de mult timp sau ați început recent, suntem în căutare permanentă de povești și aveți toate șansele să reușiți.”

Alți doi membri ai juriului au fost 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐞𝐚 𝐖𝐢𝐧𝐤 co-fondatoarea „Exground filmfest”, cel mai mare festival de film din landul Hessa, Germania și 𝐀𝐥𝐢𝐧 𝐋𝐮𝐝𝐮 𝐃𝐮𝐦𝐛𝐫𝐚𝐯ă –  critic de film din România, ce a fost selecționer Cinemateca Patria, Brașov, una dintre puținele cinemateci din România.

Jurații au acordat un punctaj de la 1 la 10, care va fi cumulat cu punctajul atribuit proiectului la etapa de analiză a dosarului creativ și a celui tehnic.

Proiectele care urmează să fie promovate în etapa a doua a concursului vor fi anunțate la începutul lunii iulie.

Menționăm că în acest an au fost depuse în cadrul Concursului pentru finanțarea proiectelor cinematografice 46 de dosare.

Bugetul alocat pentru Concursul Național de Proiecte Cinematografice 2022 este de 7 800 000, dintre care 6 800 000 lei vor fi repartizați câștigătorilor concursului pentru finanțarea proiectelor de film.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.