Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

„Am avut senzația că Guvernul a dat aviz pozitiv”! Grosu comentează eșecul privind salariile judecătorilor CCM

14 Dec. 2021, 09:36
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
14 Dec. 2021, 09:36 // Politica //  Realitatea.md

Am avut senzația că Guvernul a dat aviz pozitiv. Astfel explică Președintele Parlamentului, unul dintre autorii amendamentului ce vizează dublarea salariilor judecătorilor Curții Constituționale, votul din plenul Legislativului în favoarea acestei inițiative. Grosu spune că greșeala s-a strecurat din cauza unei comunicări defectuoase cu Guvernul, iar dublarea salariilor judecătorilor CCM rămâne pentru anul viitor, notează IPN.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că din cauza grabei cu care au fost examinate proiectele legii bugetului de stat și cel al politicii bugetar-fiscale, a fost trecut cu vederea avizul negativ al Guvernului la amendamentul ce permitea dublarea salariilor judecătorilor Înaltei Curți. Grosu spune că după ce președintele Republicii Moldova a refuzat promulgarea legii politicii bugetar-fiscale, aceasta va fi reexaminată și revotată în Parlament, însă fără amendamentul buclucaș.

„În vâltoarea acestor evenimente, a fost o lipsă de comunicare cu Guvernul, noi am avut senzația că Guvernul a dat aviz pozitiv. Lucrurile s-au precipitat pentru că trebuia să reușim cu tot pachetul la board-ul FMI, până la data de 6 trebuia să fie expediat acest pachet de legi. În consecință, atunci când te grăbești, se întâmplă astfel de lucruri. Curtea nu se mai poate pronunța pe acest subiect, fiindcă legea este întoarsă. Am decis că de data asta acționăm fără grabă. Revotăm legea așa cum este, ulterior vom reveni în procedură legislativă, după discuții cu Executivul ca să vedem cu ce majorări putem veni pentru angajații Curții și pentru membrii Curții Constituționale”, a spus Igor Grosu în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la PROTV Chișinău.

Igor Grosu insistă că judecătorii Curții Constituționale merită o dublare a salariului, pentru a deveni total incoruptibili și pentru a asigura buna funcționalitate a Înaltei Curți. Președintele Parlamentului spune că inițiativa privind majorarea salariilor judecătorilor CCM se va regăsi pe masa deputaților anul viitor.

„Dacă vrem ca ei să țină rândurile, să nu cedeze ispitelor, pentru câteva instituții importante trebuie să ne gândim și să găsim resurse. Pentru unele persoane din acest stat, și nu mă refer la mine, la președinte sau la premier, noi vom munci și așa pentru că avem un angajament necondiționat, dar pentru anumite funcții în stat trebuie să ne asigurăm că dincolo de legislație bună, oamenii aceștia să nu fie atinși de nicio tentație și de niciun vânt rece. Acum se va majora, dar mai puțin. Vom reveni anul viitor, atunci când vom ajunge la rectificarea bugetului și o vom lua la pas lent”, a mai spus președintele Parlamentului.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a restituit Parlamentului Legea politicii bugetar-fiscale pentru anul 2022, din cauza amendamentului privind majorarea sporului specific de la 40% la 100% pentru judecătorii Curții Constituționale. Amendamentul, care nu are avizul pozitiv al Guvernului, ar fi majorat salariile magistraților Înaltei Curți de la 44 de mii de lei la 82 de mii de lei pe lună.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.