Ex-președintele Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, afirmă că majorările de salarii pentru judecătorii Curții Constituționale le va face mai mult rău decât bine. Asta în contextul faptului că pentru aceste majorări de salarii nu a fost obținut avizul pozitiv al Guvernului, fapt care le-a dat apă la moara opoziției să se adreseze – tot la Curtea Constituțională.

„Aceasta a fost „Медвежья услуга”. Ce va face Curtea – vom vedea. Dar cine are de câștigat din toate acestea? Elementele revanșarde, oligarhice. Ei asta spun despre guvernare: lăsați-i să moară. Dar eu nu vreau! Pentru că am stat împreună în stradă și eu văd cum ei suferă. Suferă din cauza calității justiției, a unor persoane puse în funcții”, a declarat Andrei Năstase în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la postul N4.

Politicianul a calificat majorările acestea de salarii drept „Медвежья услуга”, ceea ce reprezintă un frazeologism rusesc. El definește o situație când ajutorul acordat are un efect mai mult negativ decât pozitiv.

Realitatea.md amintește că recent salariile judecătorilor la Curtea Constituțională au fost majorate pentru anul 2022 de la 44.700 de lei la aproximativ 82.000 de lei. Opoziția parlamentară a atacat acest proiect la Curtea Constituțională pentru lipsa de aviz guvernamental.

#Andrei Nastase

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.