După atacul asupra gării din Kramatorsk, Canalul 24 din Ucraina a publicat mărturiile unui corespondent care s-a aflat la fața locului. Numele acestuia nu este menționat.

În una dintre emisii, martorul a relatat că a reușit să se salveze, deoarece a fugit. Potrivit lui, alte persoane au căzut imediat după explozii și totul s-a transformat într-un adevărat măcel.

„Oamenii se încălzeau la soare și așteptau trenul. După explozie, au căzut. Când alergam, am văzut că oamenii sunt loviți de cioburi de sticlă. Peste ei cădea și o substanță necunoscută, care nu poate fi curățată de pe piele. Am câteva arsuri de la ea”, a spus bărbatul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vineri dimineața, Calea Ferată a Ucrainei a anunțat despre atacul asupra gării din Kramatorsk. Ulterior, Vladimir Zelenski acuza trupele rusești de atac, menționând că s-au folosit două rachete de tip Tochka U.

Moscova neagă acuzații. Rușii au pornit anchetă pentru a investiga dezinformarea despre acțiunile forțelor militare ruse și susțin că rachete Tochka U sunt utilizate doar de armata ucraineană. Pe de altă parte, experți militari din țara vecină susțineau că Kremlinul le-a scos din depozite, după ce le-a epuizat pe celelalte.

În urma exploziilor de la Kramatorsk, cel puțin 50 de persoane au decedat, inclusiv cinci copii. Alți circa 100 de oameni au suferit diverse tipuri de traumatisme. Conform Procuraturii Ucrainei, la gară se aflau circa 4000 de persoane în momentul atacului.

NOTĂ: În contextul condițiilor de război, este imposibil de verificat veridicitatea declarațiilor părților implicate în conflict!

#atac Kramatorsk #gara din Kramatorsk #Kramatorsk #marturii #războiul din Ucraina

Republica Moldova intenționează să dezvolte în următorii doi ani capacități de stocare a energiei în baterii de până la 1,2 GWh, într-o încercare de a reduce vulnerabilitatea sistemului electric și de a integra volumele tot mai mari de energie produsă de centralele fotovoltaice și eoliene, transmite bani.md.

Ținta a fost anunțată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novac. În paralel, autoritățile intenționează să tripleze capacitatea de interconectare electrică a Republicii Moldova până în 2029.

Dezvoltarea sistemelor de stocare devine esențială pe măsură ce în sistem intră tot mai multă energie regenerabilă. Bateriile permit acumularea surplusului de electricitate produs în orele cu soare sau vânt și utilizarea acestuia ulterior, atunci când producția scade, iar consumul crește.

Moldova a depășit deja pragul de 1 GW de capacități regenerabile instalate, cea mai mare parte este reprezentată de centrale fotovoltaice. Creșterea rapidă a producției variabile pune însă presiune pe sistemul electroenergetic și majorează necesarul de capacități pentru echilibrare.

Planurile cu privire la baterii vin și pe fondul dependenței ridicate de energia electrică din exterior. Potrivit estimărilor, aproape 60% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova din această iarnă ar urma să fie acoperit din importuri.

O altă componentă a strategiei este extinderea conexiunilor cu sistemul energetic european. Autoritățile vor ca până în 2029 capacitatea de interconectare să fie de aproximativ trei ori mai mare decât în prezent, ceea ce ar permite importul și exportul unor volume mai mari de electricitate și ar crește concurența pe piață.

În această strategie intră și noile linii electrice de înaltă tensiune cu România. Linia Vulcănești–Chișinău este unul dintre proiectele-cheie pentru reducerea vulnerabilității energetice, iar alte interconexiuni sunt planificate pentru consolidarea legăturii directe cu sistemul european.