„Autoritățile de la Chișinău au încălcat grav obligațiile internaționale pentru respectarea normelor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961. Statul-gazdă trebuie să asigure toate condițiile pentru îndeplinirea activității diplomatice”. Este declarația Ambasadei Rusiei la Chișinău, după ce miercuri, 19 martie, oamenii legii au fost alertați despre o alertă cu bombă în sediul diplomatic.

Într-un comunicat de presă al misiunii se menționează că teritoriul ambasadei a fost blocat câteva ore și că reprezentanții forțelor de ordine moldovenești l-au împiedicat pe ambasadorul rus să intre în clădire, iar personalului și membrilor familiilor, inclusiv femeilor și copiilor, aflați în incinta ambasadei, li s-a interzis accesul în oraș, transmite IPN. De asemenea, misiunea diplomatică a menționat că însăși ambasada nu a primit nicio notificare oficială din partea autorităților cu privire la presupusul atentat.

„În legătură cu acest incident, Ministerul rus de Externe a adresat imediat o notă de protest ambasadorului Republicii Moldova în Federația Rusă, Lilian Darii, și o solicitare ca blocarea provocatoare a misiunii diplomatice ruse la Chișinău să fie ridicată cât mai curând posibil”, mai transmite ambasada, potrivit sursei citate.

Alerta cu bombă de la Ambasada Rusiei din Chișinău s-a dovedit a fi falsă. Potrivit informațiilor oferite de ofițera de presă a Poliției Capitalei, Natalia Stati, în urma verificărilor clădirii, forțele de ordine nu au depistat careva obiecte suspecte sau interzise.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a respins acuzațiile că ar fi încălcat Convenția de la Viena din 1961 în urma acțiunilor de la Ambasada Rusiei din Chișinău pe 19 martie.

Ambasada rusă: Nu am primit informații despre alerta cu bombă. MAE, după convocarea lui Darii: Respingem acuzațiile

#alerta cu bomba #Ambasada Rusiei #Chisinau

Vaccinarea copiilor a înregistrat un regres în mai multe țări din Uniunea Europeană după pandemia de COVID-19, ceea ce crește riscul reapariției unor boli infecțioase. Datele apar într-un studiu publicat în The Lancet Regional Health și analizat de AFP.

Cercetătorii au analizat evoluția vaccinării în cele 27 de state membre, în perioada 1980–2024, pentru șapte vaccinuri împotriva unor boli precum difteria, tetanosul, tusea convulsivă, hepatita B, meningita B, poliomielita, bolile pneumococice, rujeola și rubeola.

Potrivit studiului, Uniunea Europeană a atins în ultimii 40 de ani niveluri istorice de vaccinare, însă în perioada recentă tendința s-a inversat în mai multe state.

În 2024, Luxemburg și Portugalia au avut o acoperire de cel puțin 95% pentru toate cele șapte vaccinuri analizate. România s-a situat însă sub pragul de 80%.

În total, 16 țări din UE au înregistrat scăderi ale ratelor de vaccinare pentru cel puțin patru dintre vaccinurile analizate. În Bulgaria, Cipru, Irlanda, Țările de Jos, România și Suedia, acoperirea vaccinală a scăzut pentru toate cele șapte vaccinuri.

Regresul a fost observat și în Germania și Spania, unde cinci dintre cele șapte vaccinuri au înregistrat scăderi. În Franța și Italia, acoperirea vaccinală a crescut pentru patru vaccinuri, dar a scăzut pentru alte trei.

Cele mai pronunțate diminuări au fost raportate în cazul vaccinurilor împotriva meningitei B și poliomielitei. Vaccinarea împotriva poliomielitei a scăzut în 20 de țări, cea împotriva hepatitei B în 18 state, iar imunizarea împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive a înregistrat scăderi în 17 țări.

Majoritatea acestor regrese au început între 2019 și 2022, perioadă care coincide cu pandemia de COVID-19. Cercetătorii spun că perturbările provocate de criza sanitară ar fi putut contribui la această evoluție, însă studiul nu a urmărit să stabilească exact cauzele scăderii vaccinării.

Autorii avertizează asupra necesității menținerii unei acoperiri vaccinale ridicate pentru a preveni reapariția bolilor infecțioase. Potrivit studiului, vaccinarea a contribuit în ultimele decenii la evitarea a peste 154 de milioane de decese la nivel mondial, în special în rândul copiilor.