Membrii Partidului Socialiștilor din Moldova îi cer lui Dan Perciun să adreseze scuze publice comunistului Constantin Starîș. La ședinâa Parlamentului de pe 13 martie, parlamentarul din fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) a citit memoriile unei victime a Holocaustului, iar ministrul Educației a răbufnit și l-a numit „propagandist șovin alcoolizat, care aleargă ca un cățeluș la Moscova de fiecare dată, ca să citească întrebări la Valdai”.

Drept urmare, în ședința Legislativului de pe 20 martie, Vlad Bătrîncea, președintele fracțiunii BCS, a cerut luare de atitudine. Politicianul a menționat că dacă Dan Perciun nu va da curs solicitării de a adresa scuze publice,

„La ședința precedentă, deputatul Constantin Starîș a fost atacat în cel mai murdar și josnic mod, în stilistică suburbană, de către așa-zisul ministrul al Educației. (…) Solicităm domnului Perciun să prezinte scuze publice domnului Constantin Starîș, ori fracțiunea noastră va apăra reputația lui în instanța de judecată”, a spus Bătrîncea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele fracțiunii BCS a rugat secretariatul Parlamentului să includă declarația sa în stenogramă, drept parte a procedurii prealabile de chemare în instanță. Dan Perciun nu a comentat deocamdată solicitarea deputaților din opoziție.

Precizăm. că, la ședința de pe 13 martie a Legislativului, deputații au dezbătut moțiunea simplă împotriva politicilor Ministerului Educației, înaintată de socialiști și comuniști. Inițiativa a picat.

#BCS #Constantin Staris #Dan Perciun #Ministrul Educatiei #scuze

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.