Pe parcursul anului 2020, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova au încheiat mai multe contracte de prestări servicii cu persoane angajate în funcția de asistenți consulari (traduceri și secretariat), care sunt rude ale diplomaților și angajaților misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. Astfel de carențe și ilegalități au fost scoase la iveală de către auditul Curții de Conturi, făcut în baza rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) pentru anul 2020, dezbătut astăzi, 1 decembrie în cadrul Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice.

Auditorii atrag atenția asupra incertitudinii privind recunoașterea dreptului Republicii Moldova asupra imobilelor din cadrul unei ambasade, precum și asupra nivelului redus de executare a investițiilor capitale prevăzute pentru construcția unei alte ambasade.

Totodată, evaluarea realizată de Curtea de Conturi a scos în evidență faptul că unele misiuni diplomatice și oficii consulare au întocmit contractele de închiriere a reședințelor fără a indica suprafața închiriată.

În unele ambasade au fost încheiate suplimentar contracte cu persoane fizice pentru servicii de conducere a automobilului, deși statele de personal includ funcția de șofer.

S-a mai constatat abateri la conformitatea deplasărilor în interes de serviciu. De exemplu, în unele cazuri scopul deplasării este declarat „transportarea poștei diplomatice”, pe când de facto sunt transportați angajați sau membri ai familiilor ori persoane străine, numele acestora nefiind stipulate în ordin.

Probele de audit acumulate denotă probleme și la capitolul plata indemnizației, dar și un nivel scăzut al activităților de control realizate prin intermediul sistemelor informaționale.

Suplimentar la datele prezentate de Curtea de Conturi, vicepreședintele Comisiei de control al finanțelor publice, Artur Mija, a menționat cazul de contrabandă cu anabolizante, solicitând informații privind evoluția acestui dosar.

Președinta Comisiei de control al finanțelor publice, Tatiana Cunețchi, a reiterat responsabilitatea instituțiilor publice în ce privește disciplina financiară.

„Fiind instituție bugetară, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene trebuie să utilizeze banii publici în mod transparent și cu eficiență maximă”, a subliniat deputata.

Comisia de control al finanțelor publice a solicitat Ministerului intensificarea eforturilor în vederea neadmiterii pe viitor a lacunelor, eficientizarea proceselor operaționale, utilizarea cu randament înalt a banilor bugetari.

#Ambasada #audit #Consulat #Curtea de Conturi #MAEIE

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.