Pe parcursul anului 2020, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova au încheiat mai multe contracte de prestări servicii cu persoane angajate în funcția de asistenți consulari (traduceri și secretariat), care sunt rude ale diplomaților și angajaților misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. Astfel de carențe și ilegalități au fost scoase la iveală de către auditul Curții de Conturi, făcut în baza rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) pentru anul 2020, dezbătut astăzi, 1 decembrie în cadrul Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice.

Auditorii atrag atenția asupra incertitudinii privind recunoașterea dreptului Republicii Moldova asupra imobilelor din cadrul unei ambasade, precum și asupra nivelului redus de executare a investițiilor capitale prevăzute pentru construcția unei alte ambasade.

Totodată, evaluarea realizată de Curtea de Conturi a scos în evidență faptul că unele misiuni diplomatice și oficii consulare au întocmit contractele de închiriere a reședințelor fără a indica suprafața închiriată.

În unele ambasade au fost încheiate suplimentar contracte cu persoane fizice pentru servicii de conducere a automobilului, deși statele de personal includ funcția de șofer.

S-a mai constatat abateri la conformitatea deplasărilor în interes de serviciu. De exemplu, în unele cazuri scopul deplasării este declarat „transportarea poștei diplomatice”, pe când de facto sunt transportați angajați sau membri ai familiilor ori persoane străine, numele acestora nefiind stipulate în ordin.

Probele de audit acumulate denotă probleme și la capitolul plata indemnizației, dar și un nivel scăzut al activităților de control realizate prin intermediul sistemelor informaționale.

Suplimentar la datele prezentate de Curtea de Conturi, vicepreședintele Comisiei de control al finanțelor publice, Artur Mija, a menționat cazul de contrabandă cu anabolizante, solicitând informații privind evoluția acestui dosar.

Președinta Comisiei de control al finanțelor publice, Tatiana Cunețchi, a reiterat responsabilitatea instituțiilor publice în ce privește disciplina financiară.

„Fiind instituție bugetară, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene trebuie să utilizeze banii publici în mod transparent și cu eficiență maximă”, a subliniat deputata.

Comisia de control al finanțelor publice a solicitat Ministerului intensificarea eforturilor în vederea neadmiterii pe viitor a lacunelor, eficientizarea proceselor operaționale, utilizarea cu randament înalt a banilor bugetari.

#Ambasada #audit #Consulat #Curtea de Conturi #MAEIE

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.