Ce vor românii de la americani? Mai multă prezenţă militară pentru apărarea României şi ridicarea obligativităţii vizelor. La ambele se lucrează. Dar sunt și întrebări care preocupă întreaga lume democratică: ce se va întâmpla dacă SUA nu se mai implică în apărarea democraţiilor? Dar dacă cineva din America va decide să se retragă din NATO? Kathleen Kavalec, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, a răspuns la aceste întrebări la Digi24, la Paşaport diplomatic, inclusiv la subiectul despre faptul că Moldova este sub atacuri hibride ruse.

Cristina Cileacu: Una dintre țările care este sub atac puternic legat de emoții, dezinformarea bazată pe emoții, este Republica Moldova. Și România, dar nu numai România, toată Uniunea Europeană se străduiește să mențină Moldova pe calea europeană. Majoritatea moldovenilor doresc această cale, nu toţi, trebuie să spunem și asta. Cât de bine reuşim până acum să ajutăm Moldova să nu alunece spre Rusia?

Kathleen Kavalec: Mai întâi de toate, permite-mi să spun că România a demonstrat o conducere excelentă în sprijinirea Moldovei în aspirațiile sale europene. Tocmai am fost în Moldova, la începutul acestei săptămâni, cu o misiune comercială, pentru a încerca să încurajez investițiile suplimentare în Republica Moldova. Dezinformarea este o preocupare majoră. Și am văzut multe exemple de încercare a Rusiei de a destabiliza guvernul Republicii Moldova. De aceea suntem foarte prezenți și acolo, alături de România și alți parteneri, în oferirea de sprijin, de exemplu, pentru nevoile lor energetice. Statele Unite au oferit peste 300 de milioane de dolari în asistență și intenționăm să oferim și mai mult. Încercăm să-i ajutăm în combaterea dezinformării, ajutându-i să facă față provocărilor cu care se confruntă. Și știu că România face același lucru. Și am auzit apreciere, când am fost acolo, pentru tot ceea ce faceţi, pentru sprijinul venit din partea Occidentului. Cred că atunci când te uiți la lume, faci o alegere: în ce direcție vrei să mergi. România a făcut această alegere când a decis că vrea să adere la NATO, când a decis că vrea ai vrut să adere la UE. Ați votat pentru a merge spre vest, unde ați văzut mai multă stabilitate, pace și prosperitate. Și moldovenii, în Republica Moldova, și-ar dori același lucru. Deci, cred că toți ar trebui să lucrăm împreună pentru a-i sprijini.

Amintim că ambasadoarea a participat la Forumul de Afaceri România-Moldova de la Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#atacuri cibernetice #Kathleen Kavalec #Republica Moldova #Romania #SUA

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.