AmCham Moldova și AmCham România, cu sprijinul Ambasadei SUA la Chișinău, organizează în perioada 4-6 februarie 2024, o misiune de afaceri în Moldova, în continuarea inițiativelor similare din anii trecuți. Această ediție a forumul de afaceri se concentrează pe oportunități economice și stimulente de investiții în Republica Moldova în contextul deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Scopul celor două organizații de afaceri este de a facilita colaborarea între companiile interesate de oportunitățile de investiții pe care le oferă Republica Moldova.

În deschiderea evenimentului, Alexandru Gozun, președintele AmCham Moldova, a subliniat că acest forum „se încadrează în seria de activități-nucleu ale AmCham Moldova – cele de stimulare, de suport în atragerea investițiilor străine în Republica Moldova”, iar modul în care este organizat „denotă apartenența la valoarea de promovare a parteneriatelor regionale”.

„Interesul puternic pentru acest eveniment demonstrează o creștere a conștientizării potențialului de investiții în Republica Moldova”, a declarat Ambasadorul SUA la Chișinău, Kent D. Logsdon.

Delegația României, condusă de Cristian Sporiș, președintele AmCham România, care a inclus peste 60 de lideri de afaceri, este însoțită de ministrul Economiei din România, Ștefan-Radu Oprea, și de ambasadorul SUA în România, Kathleen KAVALEC.

Cristian SPORIȘ, președintele AmCham Romania, a subliniat că această reuniune bilaterală deschide seria misiunilor de afaceri pe care AmCham le are în plan pentru anul 2024 și a remarcat că pentru companiile din România, Republica Moldova oferă o piață emergentă promițătoare în mai multe domenii importante.

Președintele AmCham Romania și-a exprimat încrederea că forumul „va contribui la întărirea legăturilor economice dintre România și Republica Moldova și, implicit, la dezvoltarea regiunii în ansamblu”.

La Forumul de afaceri de luni, 5 februarie curent, a participat Dorin Recean.

„Republica Moldova are talent, are inovație, știe să învețe și să preia foarte rapid know-how-ul de la companiile internaționale și ea are nevoie ca aceste oportunități să fie exploatate în sensul bun al cuvântului de către capitalul, inovația și inițiativa din exterior. Republica Moldova are două platforme de dezvoltare a businessului: industrială, gen zona economică liberă și IT-parcurile care și-au demonstrat eficiența prin faptul că atestă o creștere exponențială a producerii și exportului de afaceri”, este mesajul premierul Republicii Moldova, Dorin Recean.

Pe de altă parte, premierul a mai spus că între ceea ce Republica Moldova a întreprins în ultimii ani pentru a se apropia de comunitatea europeană în aspect economic a fost „să deschidem piața UE, piața CEFTA și alte piețe prin a oferi oportunități de investiții aici pentru exporturile în aceste piețe”.

Agenda forumului a inclus și patru mese rotunde dedicate aprofundării tematicilor despre cooperarea economică în domenii de interes pentru investiții: sănătate, IT și transformare digitală, energie și servicii financiare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Despre AmCham Moldova

Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova) este o organizație independentă, non-guvernamentală, non-profit, care promovează interesele de afaceri ale membrilor săi prin dialog, transparență și responsabilitate. AmCham Moldova este dedicată îmbunătățirii climatului de afaceri din Republica Moldova și promovării comerțului și investițiilor între Moldova și Statele Unite ale Americii.

Despre AmCham România

Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) este între cele mai reprezentative asociații ale comunității de afaceri din România și reunește peste 550 de companii americane, internaționale și românești ce activează în 32 de sectoare economice.

De peste 30 de ani, AmCham România promovează dialogul public-privat pe teme ce privesc mediul de afaceri, politicile publice cu impact asupra economiei, competitivitatea României sau dinamica relațiilor comerciale între SUA și România.

#AmCham Moldova #AmCham Romania #Business Forum

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.