Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Azerbaidjan în Republica Moldova, Gudsi Osmanov, a venit cu o reacție cu privire la noile ciocniri de la granița dintre Armenia și Azerbaidjan.
„O altă provocare pe scară largă a forțelor armate armene a avut loc la granița dintre Armenia și Azerbaidjan.
Provocarea a avut loc în noaptea de 12 spre 13 septembrie de-a lungul unor porțiuni de frontieră dintre cele două țări spre districtele Kelbajar, Lachin și Dashkesan din Azerbaidjan.
Forțele armate ale Azerbaidjanului au luat măsuri adecvate pentru a preveni tentativele de minare a teritoriilor azere de către forțele armate armene, care au profitat de întunericul nopții și de relieful dificil terenul. Răspunsul Azerbaidjanului la acțiunile armene au purtat un caracter limitat și îndreptat împotriva unor obiective militare legitime și nu a vizat civili. De asemenea, partea armeană recunoaște în declarațiile sale că nu au existat civili uciși sau răniți.
Ca urmare a unei alte provocări armenești, 50 de membri ai forțelor armate azere au fost uciși și infrastructura militară a fost avariată. Întreaga națiune azeră jelește astăzi alături de familiile fiilor și fraților căzuți la datorie.
În mod evident, responsabilitatea pentru această provocare militară revine Armeniei. Escaladarea tensiunilor nu este în interesul Azerbaidjanului. În prezent, Azerbaidjanul pune în aplicare proiecte de anvergură pentru a restaura teritoriile eliberate de ocupație, pentru a asigura dezvoltarea lor viitoare și întoarcerea populației pe pământurile lor natale, precum și pentru a crea infrastructura necesară. Confruntările militare reprezintă o amenințare directă pentru aceste proiecte. De exemplu, Azerbaidjanul a instalat deja primul grup de persoane strămutate în satul Agali din regiunea Zangilan, care se află în apropierea zonei de escaladare. În plus, construcția și deschiderea aeroportului internațional Zangilan, în apropiere de granița cu Armenia, este aproape finalizată.
Spre deosebire de Armenia, Azerbaidjanul face în mod constant pași de bunăvoință pentru a asigura pacea, stabilitatea, securitatea și dezvoltarea dinamică în regiune. După cum a remarcat în repetate rânduri președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, Azerbaidjanul, pe lângă faptul că este pregătită pentru pace pentru securitatea, stabilitatea și dezvoltarea regiunii, este, de asemenea, capabilă să acționeze ca un garant al acestei păci. Azerbaidjanul nu numai că dă dovadă de inițiativă, dar o demonstrează și în practică. Ca un exemplu ar fi, predarea directă în Armenia, fără medierea unor țări terțe, a încă cinci cetățeni armeni deținuți pe teritoriul azer, măsurile luate de autorități pentru a stabili dialogul și contactele cu locuitorii armeni din regiunea Karabah și crearea unei infrastructuri benefice în regiune demonstrează încă o dată că Azerbaidjanul este o țară iubitoare de pace.
În toate aceste procese, subversiunea constantă a Armeniei și încercările acesteia de a împiedica dezvoltarea contactelor și a dialogului între Azerbaidjan și populația armeană locală sunt însoțite de dorința țării de a se dota cu armament și de a se militariza. Astfel, în ultimele zile, inclusiv după summitul de la Bruxelles din 31 august, la care s-a ajuns la un acord pentru începerea negocierilor privind normalizarea relațiilor dintre Armenia și Azerbaidjan, încălcările armenești ale încetării focului în direcția zonelor Kelbajar și Lachin de la frontiera de stat fictivă au devenit sistematice.
Ca urmare, au fost bombardate unități ale forțelor armate azere, inclusiv vehicule civile folosite în zonă.
În plus, în ciuda reglementărilor Declarației din 10 noiembrie 2020 privind suspendarea tuturor ostilităților și contrar tuturor celorlalte obligații internaționale ale Armeniei, a fost detectată o exploatare minieră intensivă a teritoriului azer de către Armenia. De exemplu, numai în urma operațiunilor de căutare din districtul Lachin, au fost găsite 1 300 de mine antipersonal. S-a constatat că aceste mine au fost produse în Armenia în 2021 și că au fost amplasate pe teritoriul azer după binecunoscuta declarație de încetare a tuturor ostilităților. De fapt, 134 de accidente cu mine, care au avut ca rezultat peste 240 de decese și victime civile și militare, adică mai mult de 50%, au avut loc în locații aflate în afara hărților de mine predate de partea armeană.
Trebuie remarcat faptul că ultima provocare a Armeniei nu vizează doar Azerbaidjanul, ci și destabilizarea întregii regiuni. Prin aceste provocări, Armenia încearcă să atragă părți terțe în această problemă și să extindă geografia tensiunilor. În încercarea de a împiedica semnarea tratatului de pace, Armenia întârzie cât mai mult posibil această chestiune și folosește această întârziere în avantajul său, pe fondul tensiunilor globale și al crizei politice și militare din diferite regiuni ale lumii”.
