Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Azerbaidjan în Republica Moldova, Gudsi Osmanov, a venit cu o reacție cu privire la noile ciocniri de la granița dintre Armenia și Azerbaidjan.

„O altă provocare pe scară largă a forțelor armate armene a avut loc la granița dintre Armenia și Azerbaidjan.

Provocarea a avut loc în noaptea de 12 spre 13 septembrie de-a lungul unor porțiuni de frontieră dintre cele două țări spre districtele Kelbajar, Lachin și Dashkesan din Azerbaidjan.

Forțele armate ale Azerbaidjanului au luat măsuri adecvate pentru a preveni tentativele de minare a teritoriilor azere de către forțele armate armene, care au profitat de întunericul nopții și de relieful dificil terenul. Răspunsul Azerbaidjanului la acțiunile armene au purtat un caracter limitat și îndreptat împotriva unor obiective militare legitime și nu a vizat civili. De asemenea, partea armeană recunoaște în declarațiile sale că nu au existat civili uciși sau răniți.

Ca urmare a unei alte provocări armenești, 50 de membri ai forțelor armate azere au fost uciși și infrastructura militară a fost avariată. Întreaga națiune azeră jelește astăzi alături de familiile fiilor și fraților căzuți la datorie.

În mod evident, responsabilitatea pentru această provocare militară revine Armeniei. Escaladarea tensiunilor nu este în interesul Azerbaidjanului. În prezent, Azerbaidjanul pune în aplicare proiecte de anvergură pentru a restaura teritoriile eliberate de ocupație, pentru a asigura dezvoltarea lor viitoare și întoarcerea populației pe pământurile lor natale, precum și pentru a crea infrastructura necesară. Confruntările militare reprezintă o amenințare directă pentru aceste proiecte. De exemplu, Azerbaidjanul a instalat deja primul grup de persoane strămutate în satul Agali din regiunea Zangilan, care se află în apropierea zonei de escaladare. În plus, construcția și deschiderea aeroportului internațional Zangilan, în apropiere de granița cu Armenia, este aproape finalizată.

Spre deosebire de Armenia, Azerbaidjanul face în mod constant pași de bunăvoință pentru a asigura pacea, stabilitatea, securitatea și dezvoltarea dinamică în regiune. După cum a remarcat în repetate rânduri președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, Azerbaidjanul, pe lângă faptul că este pregătită pentru pace pentru securitatea, stabilitatea și dezvoltarea regiunii, este, de asemenea, capabilă să acționeze ca un garant al acestei păci. Azerbaidjanul nu numai că dă dovadă de inițiativă, dar o demonstrează și în practică. Ca un exemplu ar fi, predarea directă în Armenia, fără medierea unor țări terțe, a încă cinci cetățeni armeni deținuți pe teritoriul azer, măsurile luate de autorități pentru a stabili dialogul și contactele cu locuitorii armeni din regiunea Karabah și crearea unei infrastructuri benefice în regiune demonstrează încă o dată că Azerbaidjanul este o țară iubitoare de pace.

În toate aceste procese, subversiunea constantă a Armeniei și încercările acesteia de a împiedica dezvoltarea contactelor și a dialogului între Azerbaidjan și populația armeană locală sunt însoțite de dorința țării de a se dota cu armament și de a se militariza. Astfel, în ultimele zile, inclusiv după summitul de la Bruxelles din 31 august, la care s-a ajuns la un acord pentru începerea negocierilor privind normalizarea relațiilor dintre Armenia și Azerbaidjan, încălcările armenești ale încetării focului în direcția zonelor Kelbajar și Lachin de la frontiera de stat fictivă au devenit sistematice.

Ca urmare, au fost bombardate unități ale forțelor armate azere, inclusiv vehicule civile folosite în zonă.

În plus, în ciuda reglementărilor Declarației din 10 noiembrie 2020 privind suspendarea tuturor ostilităților și contrar tuturor celorlalte obligații internaționale ale Armeniei, a fost detectată o exploatare minieră intensivă a teritoriului azer de către Armenia. De exemplu, numai în urma operațiunilor de căutare din districtul Lachin, au fost găsite 1 300 de mine antipersonal. S-a constatat că aceste mine au fost produse în Armenia în 2021 și că au fost amplasate pe teritoriul azer după binecunoscuta declarație de încetare a tuturor ostilităților. De fapt, 134 de accidente cu mine, care au avut ca rezultat peste 240 de decese și victime civile și militare, adică mai mult de 50%, au avut loc în locații aflate în afara hărților de mine predate de partea armeană.

Trebuie remarcat faptul că ultima provocare a Armeniei nu vizează doar Azerbaidjanul, ci și destabilizarea întregii regiuni. Prin aceste provocări, Armenia încearcă să atragă părți terțe în această problemă și să extindă geografia tensiunilor. În încercarea de a împiedica semnarea tratatului de pace, Armenia întârzie cât mai mult posibil această chestiune și folosește această întârziere în avantajul său, pe fondul tensiunilor globale și al crizei politice și militare din diferite regiuni ale lumii”.

#Armenia #Azerbaidjan #conflict #escaladare #Nagorno Karabah

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.