Ambasadorul Danemarcei, într-un interviu pentru IPN: Vrem să vedem Moldova reușind. Vrem să o vedem o țară de succes

Punctul forte al Republicii Moldova în acest moment este determinarea, iar acesta este un factor indispensabil pentru a face parte din comunitatea europeană. Multe domenii necesită încă ajustări, însă, datorită determinării și sprijinului fără precedent al comunității internaționale, s-a creat un potențial major. Aceasta este opinia exprimată de ambasadorul Danemarcei în Republica Moldova, Søren Jensen, transmite IPN.

Într-un interviu acordat Agenției de presă IPN, ambasadorul a mai spus că alegerea pentru Republica Moldova nu constă doar în a se afla de o parte sau de cealaltă a baricadei, ci în a ieși din zona gri și a deveni parte a unui grup care împărtășește aceleași valori.

– Danemarca și-a deschis pentru prima dată o reprezentanță diplomatică în Republica Moldova. Ce progrese semnificative ați dori să subliniați în ceea ce ține de cooperarea dintre Republica Moldova și Danemarca

– În primul rând, am fost foarte fericit să fiu primul ambasador rezident aici, în Moldova. Când eram ambasador la București, eram responsabil de câteva proiecte ce țin de Republica Moldova. Au existat două motive principale pentru care guvernul danez a decis să deschidă ambasadă. În primul rând, Moldova și-a exprimat dorința de a se apropia de Europa, de a dezvolta acordul de asociere pe care îl are cu Uniunea Europeană, în direcția unor negocieri pentru a deveni membru al Uniunii Europene. Republica Moldova s-a angajat în numeroase reforme, iar Danemarca s-a angajat să vă sprijine în acest sens, deoarece vedem un interes în extinderea familiei europene și în a permite altor țări să se alăture. Al doilea motiv, desigur, este agresiunea teribilă a Rusiei împotriva Ucrainei, care amenință, de asemenea și Republica Moldova. Am văzut, de asemenea, aceasta ca o modalitate de a ne arăta solidaritatea cu poporul Moldovei, de a fi prezenți aici, în țară, și de a oferi ajutor.

– Cât privește integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, care credeți că sunt punctele forte ce i-ar permite țării să participe activ la procesele din cadrul comunității europene?

– Punctul forte în acest moment este determinarea. Există o determinare puternică a guvernării, și cred că și printre cetățeni, de a se alătura Uniunii Europene, fapt indispensabil pentru a reuși. Sunt multe lucruri dificile care trebuie realizate. Republica Moldova trebuie să ajusteze multe aspecte pentru a se apropia de Uniunea Europeană, de legislație, de piața liberă a UE. Cred că determinarea este cel mai important lucru. Și, evident, aveți un sector agricol foarte bun, un sector vinicol puternic pe care cred că mulți europeni îl pot aprecia. Dar sunteți, de asemenea, o țară cu un sector IT în dezvoltare, care cred că va fi un punct forte; este întotdeauna un avantaj în Europa și Republica Moldova are posibilitatea și sprijinul necesar să construiască acest fundament.

– Dezinformarea care vine din direcția Kremlinului s-a intensificat în Republica Moldova în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Ce măsuri ar trebui să ia autoritățile pentru a îmbunătăți reziliența împotriva acestui război hibrid?

– Cea mai bună metodă de a combate dezinformarea este să spui adevărul. Pentru că dezinformarea, prin definiție, nu este adevărată. Așa că, dacă Guvernul spune adevărul cetățenilor Republicii Moldova, cred că deja este bine. Desigur, sunt și alte lucruri care pot fi făcute. Poți încerca să limitezi sursele acestei dezinformări. Dar, în cele din urmă, cred că instrumentul pe care îl poți folosi este să combați mesajele false. Cred că Moldova are o abordare interesantă în acest sens, încercând să avertizeze mass-media. Dacă vezi ceva în media, pe rețelele sociale sau în altă parte care sună prea nebunesc pentru a fi adevărat și nu este adevărat, trebuie să atenționezi și aceasta este cea mai bună modalitate de a combate dezinformarea.

– Așa cum ați menționat, educația mediatică este tot mai des abordată ca o modalitate de a spori reziliența împotriva dezinformării. Ce lecții poate învăța Republica Moldova din experiența Danemarcei în acest context?

– Cred că din experiența Danemarcei pot fi învățate mute. Desigur, situația nu este identică. Multe lucruri le-am învățat de la copiii noștri, care sunt critici la școală, critici într-un sens larg. Critici față de profesori, față de părinți, dar și critici față de ceea ce citesc și văd în mass media. Este important ca oamenii să aibă gândire critică, să pună întrebări. Este adevărat când cineva spune că Uniunea Europeană va transforma pe toată lumea în persoane LGBT? Este adevărat? Iar oamenii răspund: „Hmm, probabil că nu, pentru că în Danemarca, în Suedia, Franța sau Germania nu toată lumea este LGBT. Așa că, probabil, nu este adevărat”. Astfel dezinformarea are mai puține șanse să se extindă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

– Ce măsuri poate lua Guvernul de la Chișinău în acest context?

– Cred că Guvernul deja o face. Am văzut că au limitat unele dintre cele mai nocive surse media, care răspândeau dezinformarea. Au reacționat prin crearea de instituții care colaborează atât în cadrul Guvernului, cât și cu societatea civilă și cu mass-media. Există o linie subtilă aici, pentru că nu vrei să controlezi mass media, dar vrei să o faci mai responsabilă pentru ceea ce mediatizează și cum tratează dezinformarea.

– Să vorbim despre războiul din Ucraina și securitatea regională. În timp ce Danemarca și alte țări europene și-au crescut semnificativ investițiile militare, Republica Moldova a făcut și ea investiții. Cu toate acestea, sondajele arată că cetățenii moldoveni au o încredere scăzută în armata națională. Ce măsuri pot fi luate pentru a întări acest domeniu și a îmbunătăți încrederea publicului în armată?

– Încrederea în forțele armate are legătură, desigur, cu capacitatea de intervenție a acestora. Dar trebuie să privim tabloul într-un format mult mai extins. Cred că putem înțelege, într-o mare măsură, de ce Republica Moldova, ținând cont de poziția sa geografică și trecutul sovietic, are o afinitate naturală față de relațiile cu Rusia. Pot să înțeleg de ce oamenii se identifică cu asta. Dar cred că agresiunea împotriva Ucrainei a schimbat puțin tabloul. Nu mai este vorba despre un echilibru în care ambele părți sunt egale. O parte a atacat o țară independentă, o țară suverană, a încălcat toate regulile internaționale și în fiecare zi comite crime de război. Cealaltă parte este Vestul. Și poate că nu suntem perfecți, dar cu siguranță nu atacăm alte țări și nu constituim o amenințare pentru Republica Moldova.

Republica Moldova a ales, într-o oarecare măsură, să rămână în umbră. Dacă suntem liniștiți, nu vom fi deranjați. Cred că situația din Ucraina arată că acest lucru nu va ajuta. Nu poți doar să stai liniștit și să speri că nu vei fi deranjat. Cred că toți știm ce s-ar fi întâmplat dacă rușii ar fi avut succes în primele etape ale agresiunii lor și ar fi cucerit Odesa. Ar fi fost foarte ușor pentru ei să preia Republica Moldova. De fapt, știm chiar că aveau planuri în ceea ce ține de Republica Moldova. Consider că astăzi alegerea pentru Republica Moldova nu este doar o de a fi de o parte sau de cealaltă parte.

Astăzi alegerea este diferită. Și dacă ne uităm la ceea ce au făcut alte țări neutre, cum ar fi Suedia, Finlanda, au făcut o alegere. Au decis să nu renunțe la poziția de a fi într-o zonă gri. Au făcut alegerea de a se alătura unei alianțe pentru a-și îmbunătăți siguranța. Republica Moldova nu se află în fața unei astfel de alegeri, de a se alătura unei alianțe, ci se află în fața unei alegeri de a se alătura unei colaborări cu țările care au valori similare. Și acesta este un pas important.

– Aș dori, de asemenea, să abordez o problemă globală crucială, și anume eficiența energetică și tranziția la economia verde. Știm că Danemarca este un lider în aceste domenii. Cum poate Republica Moldova să facă din asta o prioritate și să urmeze un traseu similar?

– Cred că sunt două lucruri pe care trebuie să le faceți. În primul rând, populația trebuie să își dorească acest lucru. Este o problemă dacă populația nu înțelege pe deplin că există o amenințare. Și aceasta este problema mai multor state.

Să ne uităm afara. Am avut o secetă extremă, urmată de inundații. Și în centrul Europei am avut inundații masive. În Danemarca, chiar în acest weekend, am avut și noi inundații. Și toate acestea au de-a face cu schimbările climatice globale. Schimbările climatice vor produce fenomene meteorologice din ce în ce mai violente. Cred că oamenii trebuie să înțeleagă că acest lucru îi va afecta, dacă nu acționează. În Danemarca, de mulți ani am avut o mișcare care a venit din partea oamenilor. Nu au fost politicienii cei care au stabilit ritmul în tranziția verde. A fost multă presiune din partea, în special, a tinerilor. Adică, până la urmă, tinerii sunt cei care vor trăi în această lume mult mai mult decât generația mea și care trebuie să trăiască cu efectele iresponsabilității noastre. Așa că ei fac presiuni pentru a obține schimbare. Asta trebuie să se întâmple și aici, în Republica Moldova. Și, bineînțeles, Guvernul trebuie să facă pașii necesari. Vedem mai multă eficiență energetică în Republica Moldova. Chiar săptămâna aceasta, am fost în Boldurești pentru a deschide un parc solar, finanțat de un investitor danez.

Parcurile solare sunt o modalitate excelentă de a produce energie ieftină și accesibilă pentru mii de case, care nu utilizează combustibili fosili. Un lucru benefic este că nu folosiți cărbune, așa că nu trebuie să renunțați la cărbune, cum trebuie să facă multe dintre celelalte țări. Aveți un punct de plecare bun, dar totuși mai multe pot fi făcute. Aveți mult potențial pentru energie eoliană, aveți mult potențial pentru energie solară și, în special, puteți colabora regional cu România, cu Ucraina. Este o regiune care poate beneficia cu adevărat de tranziția verde.

– Deci, este vorba despre investiții, dar mai întâi este vorba despre educație și conștientizare în acest sens.

– Este vorba despre educație. Dar, într-adevăr, nu ai nevoie de multă educație pentru a te uita pe fereastră și a vedea că este uscat. Și apoi să te întrebi de ce este uscat. Este din cauza Guvernului? Nu. Probabil că nu. Guvernul nu a creat seceta. Este din cauza schimbărilor globale. Și pentru a influența schimbările globale, trebuie să colaborăm. Dacă ne vom uni eforturile ca și grup, în Uniunea Europeană, putem avea mult mai mult impact. Putem ajuta la schimbarea emisiilor globale în Statele Unite, în China, în India, în alte țări și în propriile noastre țări. Nu putem face acest lucru singuri. Trebuie să lucrăm împreună. Și acesta este un alt avantaj al faptului de a fi parte a Uniunii Europene că, de fapt, avem influență. Țări mici, precum Danemarca sau Moldova, au influență pentru că stăm la masa unde se iau deciziile. Alte țări nu sunt la acea masă și nu au acel tip de influență.

– Recent, a avut loc cea de-a cincea ediție a platformei de parteneriat pentru Republica Moldova în Chișinău, unde au fost semnate nouă acorduri de sprijin. Ce părere aveți despre acest salt în cooperarea diplomatică a Republicii Moldova cu Vestul?

– Ei bine, cred că este un indicator foarte puternic a ceea ce am spus anterior, de ce Danemarca este aici. Vedem un potențial de schimbare. Vedem o disponibilitate de a avansa nu doar pe calea democrației, pe care sunteți deja, ci și spre o viață mai bună pentru cetățenii dumneavoastră. Cred că Republica Moldova a învățat multe din cei 30 de ani de independență. Și acum există unele posibilități de a merge mai departe. Și cred că ceea ce este cu adevărat încurajator este că societatea internațională este dispusă să vă sprijine. Și văd o unitate fantastică între organizațiile ONU, între țările care, de exemplu, nu sunt membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Statele Unite, Japonia, Canada, Australia, Norvegia, Elveția, au fost toate prezente la conferință, alături de toți partenerii dumneavoastră europeni, angajându-se să ofere asistență. Vrem să vedem Republica Moldova reușind. Vrem să o vedem devenind o țară de succes, o țară care este bună pentru cetățenii săi și care poate deveni membră a familiei noastre.

– Apropo, 37 de companii deținute de danezi operează aici, în Republica Moldova. În același timp, avem o comunitate de cetățeni moldoveni în Danemarca, care constă în principal din studenți. Ce măsuri ar putea fi luate pentru a consolida și a întări cooperarea bilaterală între Republica Moldova și Danemarca?

– Ei bine, cred că lucrul cel mai important sunt investițiile. Republica Moldova are nevoie de mai multe investiții străine. Și pentru a avea mai multe investiții străine, trebuie să aveți un mediu legal previzibil. Acesta este cel mai important lucru pentru orice investiție.

Desigur, și țara dumneavoastră trebuie să ofere un mediu prielnic pentru aceste investiții, un sistem legal care să fie corect și liber. Aceasta este una dintre marile provocări cu care se confruntă în prezent guvernul moldovean, să creeze un sistem legal fără corupție, liber de influențe externe, unde companiile străine să fie sigure că sunt tratate la fel ca și cele locale.

Cred că legăturile dintre oameni sunt extrem de importante. Am fost foarte fericit să particip la o sărbătoare a Zilei limbii române în Copenhaga, Danemarca, unde am întâlnit mulți români și moldoveni. Au fost multe persoane, și nu doar studenți. Există mulți moldoveni care lucrează în sectorul sănătății, în sectorul IT, în diverse alte domenii, agricultură etc. în Danemarca. Și ei contribuie în mod valoros la economia Danemarcei. Sperăm, de asemenea că, într-o bună zi, lucrurile pe care studenții le învață, lucrurile pe care acești oameni le învață în Danemarca, să fie utile pentru Republica Moldova. Poate că ar dori să se întoarcă într-o zi, când situația din țară se va îmbunătăți, sistemul legal va funcționa mai bine, economia va funcționa mai bine și, poate că, țara se va apropia de aderarea la Uniunea Europeană. Cred că mulți oameni se vor întoarce. Am văzut asta în Polonia, am văzut-o în statele baltice, începem să o vedem în România. De asemenea, oamenii care au părăsit țara din frustrare, poate din insatisfacție față de situația de acolo, încep să se întoarcă. Pentru că, până la urmă, aceasta este casa lor, aceasta este patria lor. Așadar, cred că acesta este viitorul. Și apoi, în final, aș spune că unul dintre lucrurile pe care sper să le vedem imediat este că vom avea mai mult turism. În prezent nu sunt mulți turiști danezi care vin în Republica Moldova, dar văd un mare potențial.

Știu că danezii iubesc vinul, cu adevărat iubesc vinul bun. Și văd un mare potențial pentru grupurile daneze care vin aici, bucurându-se de vin. Și, în timp ce se bucură de vin, vor aprecia și țara, vor vedea posibilitățile pe care le are. Și, când se întorc acasă, vor merge în supermarketurile lor locale și vor spune: de ce nu aveți pe rafturi acel minunat vin moldovenesc! Asta va începe să se întâmple. Vor începe să cumpere vin moldovenesc și treptat comerțul va crește. Nu doar comerțul cu vin, poate și cu alimente. Mai multe dintre fructele dumneavoastră sunt minunate. Și veți importa, de asemenea, mai multe produse ale noastre, care sunt deja pe unele dintre rafturile dumneavoastră.

– Domnule ambasador, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu.

– Cu plăcere.

#Søren Jensen #interviu IPN #ambasadorul Danemarcei în Republica Moldova

Thrillerul „Orizont” de Marian Crișan și Anca Puiu este următorul film din seria „CineMADE în România”, difuzat în exclusivitate de RLIVE TV. Pelicula va putea fi vizionată duminică, la ora 21:00.

Povestea relatată este despre soții Lucian și Andra, care în căutarea norocului preiau în administrare o cabană din Munții Apuseni. Afacerea pare să meargă bine, însă familia realizează că tot ce se întâmplă în jurul ei e controlat de mafia care defrișează păduri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din distribuție fac parte actori români renumiți, printre care Emilian Oprea, Rodica Lazăr, Dan Rădulescu, pe sticlă apare și basarabeanul Valeriu Andriuță, dar și artiști care au origini maghiare. Pelicula a fost lansată la Tallin, în noiembrie 2015, apoi nominalizată pentru mai multe premii Goppo.

„E viaţa unei familii într-o situaţie critică, ceea ce e uşor de înţeles. Eu am tot încercat să povestesc şi despre „Moara cu noroc” şi oamenilor li s-a părut interesantă revenirea asta după atâţia ani la o bucată literară clasică. (…)

Eo legătură aşa, invizibilă între nuvela asta şi mine. Nu e o legătură, de fapt, e o atracţie de mult timp. Pot să zic că chiar din liceu, când am citit prima oară „Moara cu noroc” mi-a plăcut. Mi-a plăcut partea asta de atmosferă şi de vizual. Am recitit-o şi după aia şi mi-a inspirat o atmosferă de film. (…)

Undeva între „Morgen” şi „Rocker” am revenit la „Moara cu noroc”, am revenit la carte, am regăsit cartea în biblioteca de acasă. Am citit mai multe nuvele de Slavici şi mi-am amintit ce îmi inspira şi am început să scriu. A fost, aşa, o joacă să încerc să rescriu, să îmi imaginez o familie, cu ce probleme ar avea acum, de ce ar lua o cabană în administrare, cine sunt ei, unde se întâmplă. Voiam să fie un peisaj spectaculos.

În nuvelă, peisajul e de vale, puţin spre munte. Eu am poziţionat puţin mai sus, pe munte, într-o pădure. Şi am început să scriu. A durat destul de mult, vreo doi ani. Am scris, am rescris, am revăzut de multe ori şi filmul clasic („La moara cu noroc”, de Victor Iliu – n.r.) care e o capodoperă. E incredibil filmul şi… şi asta a fost un fel de provocare, să facem ceva care să onoreze şi clasicul. Nu am dorit să facem o ecranizare, dar ne-am uitat tot timpul la filmul acela ca la o bijuterie”, povestea Marian Crișan, într-un interviu acordat pentru Agerpres.

Filmul românesc „Orizont” este difuzat în cadrul proiectului „CineMADE în România”. Cu intenția de a reflecta evoluția și diversitatea culturală și socială a României moderne, pe o piață dominată de producții din Rusia și SUA, RLIVE TV aduce duminică de duminică publicului din Republica Moldova filme românești contemporane. Abordarea va asigura prezentarea unui conținut inovator și relevant, diferit de filmele clasice românești, deja cunoscute și difuzate în țara noastră, dar și promovarea identității noastre culturale.

„CineMADE in România” își propune să îmbogățească experiența cinematografică ale telespectatorilor, promovând în același timp cultura și arta românească.