Tot mai mult transport „verde” în Republica Moldova. Câte mașini electrice și hibride au fost înregistrate

Numărul autoturimelor electrice și hibride crește în Republica Moldova. Conform datelor de la Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED), între 2018 și iulie 2024, în Republica Moldova au fost înregistrate peste 41.000 de automobile de acest tip.

Deși vehiculele electrice și hibride reprezintă doar 4% din autoturismele înregistrate în Moldova, tendința de reducere a consumului de energie în transport este în creștere, cu tot mai multe vehicule electrice și hibride înregistrate de persoane fizice și juridice.

„După tipul de tehnologie utilizată, 3829 de automobile înmatriculate în ultimii 7 ani sunt electrice și 37 744 sunt de tip hibrid. Din totalul de 3 829 de automobile electrice, 2 849 de automobile electrice sunt deținute de persoane fizice, iar 980 de către persoane juridice, numărul fiind de 3 ori mai mare în cazul persoanelor fizice. Ce ține de automobile de tip hibrid, 33 415 de automobile de tip hibrid sunt deținute de persoane fizice, iar 4 329 de către persoane juridice, de circa 8 ori mai multe în cazul persoanelor fizice, tehnologia hibrid fiind tot mai populară”, mai precizează CNED.

Unul dintre obiectivele CNED este să încurajeze participanții la trafic să aleagă mijloace de transport „verzi”, cu emisii scăzute de CO2, cum ar fi vehiculele electrice și hibride.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#automobile hibrid #electrice #CNED #Republica Moldova

Când liderii din Marea Britanie, Franţa, Germania şi Ucraina s-au reunit la Londra săptămâna aceasta pentru a-şi alinia poziţiile cu privire la presiunea urgentă a Washingtonului pentru un acord de pace în Ucraina, Polonia nu se afla pe lista invitaţilor. A fost a doua excludere în tot atâtea luni, după ce Varşovia a ratat şi invitaţia la un summit de pace crucial, la Geneva, pe 23 noiembrie. În calitate de membru important al NATO, Polonia este furioasă că a fost marginalizată din punct de vedere diplomatic în discuţiile despre un potenţial acord de pace în Ucraina, scrie Digi24.

Excluderea Poloniei de la masa negocierilor este o lovitură dură pentru o ţară care a adoptat una dintre cele mai active poziţii din UE cu privire la Ucraina, iar tabăra dreaptei naţionaliste din jurul preşedintelui Karol Nawrocki nu a pierdut timpul şi l-a învinuit pe premierul liberal Donald Tusk pentru acest eşec.

„Absenţa Poloniei la Londra este încă un exemplu al incompetenţei lui Donald Tusk”, a declarat furios Marek Pęk, senator din partidul naţionalist Lege şi Justiţie, după reuniunea de la Downing Street, numindu-l pe Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, „un politician de rang secund în Europa”.

Motivele frustrării poloneze sunt clare. Polonia nu numai că găzduieşte un milion de refugiaţi ucraineni şi acţionează ca principal centru de aprovizionare pentru Ucraina, dar Varşovia joacă şi un rol esenţial în a presa Europa să se reînarmeze.

Polonia este ţara cu cele mai mari cheltuieli pe cap de locuitor pentru apărare din NATO şi doreşte să-şi dubleze efectivele militare – deja cele mai mari din alianţă – la 500.000 de soldaţi.

Pe de altă parte, şi premierul Tusk şi-a exprimat o oarecare frustrare faţă de exilarea Poloniei la marginea scenei diplomatice. După întâlnirea de la Geneva, el a cerut să fie inclus în comunicatul comun european – o cerere menită să salveze aparenţele, care, potrivit comentatorilor de la Varşovia, nu a făcut decât să sublinieze absenţa Poloniei.