În mai puțin de trei săptămâni, cetățenii Republicii Moldova vor fi chemați la urnele de vot pentru a alege președintele, dar și parcursul țării noastre. În această perioadă, tradițional, înflorește corupția electorală, un proces ce implică două sau mai multe persoane, cine oferă mita și cine o primește. Acest lucru este o înălcare gravă a legii, dar și o acțiune ce subminează democraţia şi statul de drept. În acest sens, legislația prevede amenzi dure care ajung până la 37.000 de lei.

Cele mai multe cazuri de corupție electorală au loc în ultimele zile înaintea alegerilor, recunoaște directorul de programe Promo-LEX, Nicolae Panfil, care monitorizează scrutinele electorale din țara noastră. „Într-adevăr avem mai multe cazuri în ultimele zile ale campaniei, când se oferă niște servicii sau niște beneficii unei comunități, unei localități întregi, unui grup de persoane, fără a fi adresat unei persoane concrete”.

„Parlamentul a adoptat modificări la Codul Controvențional. Cetățenii la fel sunt posibili de sancțiuni. Este vorba de sancțiuni de la 26.500 lei și până la vreo 37.000 lei, pentru acceptarea de bani, bunuri, servicii sau solicitarea de bani, bunuri, servicii în scopul realizării acțiunilor electorale. De asemenea, trebuie să spunem că cetățenii care se vor autodenunța sau care vor contribui la investigarea, cercetarea unor astfel de cauze, dacă cunosc despre astfel de situații sau dacă au primit cumva astfel de bani și vor declara de bunăvoie că, uite, da, cineva mi-a propus sau a încercat să-mi propună, vor fi sau pot fi absolviți de pedeapsa respectivă”, a menționat Nicolae Panfil.

Potrivit expertului, în Republica Moldova nu există finalitate pe cauzele penale intentate pe coruperea electorală. A explicat și de ce.

„Până în 2022-2023 nu prea au existat cazuri, dosari penale, vorbim aici, deschise pe coruperea electorală, din vari motive. În primul rând, probabil, pentru că este un fenomen, cum spuneam, destul de dificil de demonstrat și poate dura mult în timp să aduni probele pentru aceasta, posibil și din cauza că nu a fost suficientă voință și politică pentru a soluționa, pentru a pune în primul rând în aplicarea cadrului legal, pentru a aduce acele sancțiuni necesare pentru a sancționa, dar și pentru că nu a existat suficientă pregătire, probabil, a celor care trebuie să-i investigheze și curaj ca să se apuce de astfel de cazuri.

Noi abia în anul trecut, dacă nu greșesc, în 2023, am văzut niște cazuri care au ajuns în instanțele de judecată sau care sunt pe masa procurorilor pe motiv sau pe alegații de coruperea legăturilor și tot încă nu avem finalitate în aceste situații. Deci avem foarte multe discuții, multă lume cunoaște că există fenomenul, însă avem mai puține cazuri probate despre acest lucru”, a mai adăugat Panfil.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că alegerile prezidențiale vor avea loc pe 20 octombrie, în aceeași zi cu referendumul constituțional privind aderarea țării noastre la UE. Cetățenii vor răspunde la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”

#alegeri #coruptia electorala #Moldova #Nicolae Panfil #Promo-Lex

Haakon a devenit noul rege al Norvegiei după ce, vineri, tatăl său, Regele Harald a murit la vârsta de 89 de ani. Haakon s-a născut în 1973 și este fiul regelui Harald al V-lea și al reginei Sonja. A devenit prinț moștenitor în 1991, când tatăl său a urcat pe tron, iar de-a lungul anilor a preluat tot mai multe dintre atribuțiile regale, pe măsură ce starea de sănătate a lui Harald s-a înrăutățit.

„Da, eram un membru al familiei regale, dar nu voiam să vorbesc despre asta… La școală, asta mă făcea să mă simt neliniștit”, a scris el în autobiografia sa din 2023, intitulată „Haakon”, amintindu-și de anii petrecuți la o școală primară de stat în anii 1980.

În copilărie, prefera să rămână în umbră „pentru că atunci lucrurile mergeau prost. Atenția o puteau avea”, a scris el. A decis să nu încerce să calce pe urmele tatălui și bunicului său la Universitatea Oxford din Anglia și s-a înscris, în schimb, la Universitatea din California, Berkeley.

Voia să fie „cât mai departe posibil” de casă. Alte atracții erau scena muzicală din California – inclusiv un concert memorabil, supravegheat intens de poliție, susținut de rapperul Nas, născut în Brooklyn, în plină rivalitate hip-hop dintre Coasta de Est și Coasta de Vest. Și apoi era surf-ul. „În apă, puteam fi eu însumi”, a scris el.

La scurt timp după întoarcerea sa în Norvegia, în 1999, a cunoscut-o pe viitoarea sa soție, Mette-Marit, la un festival de muzică. Când relația a devenit publică, presa s-a concentrat pe faptul că ea era o persoană de rând și o mamă singură care își petrecuse o mare parte din tinerețe în cluburile de muzică house din Norvegia.

Această agitație s-a potolit după ce regele Harald — care se căsătorise și el cu o persoană de rând, regina Sonja, în ciuda obiecțiilor propriului tată — a primit-o public în familie.

Haakon a spus că Mette-Marit l-a ajutat să iasă din carapacea sa și a descris-o ca fiind contraponderea emoțională la mintea sa analitică. „Nu mă descurc prea bine în relațiile sociale. Mette are un talent înnăscut. Ea poate intra într-o încăpere și se înțelege bine cu toată lumea”, a scris prințul în autobiografia sa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Haakon a devenit al patrulea rege al Norvegiei din epoca modernă — care a început atunci când țara a votat, în cadrul unui referendum, să devină monarhie în locul unei republici, odată cu declararea independenței depline față de Suedia în 1905.

După acel referendum, prințul Carl al Danemarcei a devenit regele Haakon al VII-lea al Norvegiei — continuând, din punct de vedere numeric, linia regilor norvegieni din epoca vikingilor și din Evul Mediu.

Omologul și strănepotul acelui monarh a scris în autobiografia sa că a ajuns să-și accepte rolul public: „Găsesc sens și bucurie în asta și pot încerca să fiu de ajutor celorlalți.”

Dacă își păstrează numele, va deveni regele Haakon al VIII-lea al Norvegiei, deși încă mai poate alege să și-l schimbe.

#deces #Norvegia #rege