Moldova și-a reafirmat angajamentul față de valorile democratice și pentru integrarea europeană în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 80-a sesiuni aniversare a Adunării generale ONU. La New York, ambasadorul Gheorghe Leucă, reprezentant permanent al Republicii Moldova pe lângă ONU și șef al delegației naționale, a declarat că „cetățenii moldoveni au apărat democrația prin alegeri libere și corecte”, în pofida presiunilor și ingerințelor externe, transmite IPN.

În discursul său, ambasadorul a vorbit despre testul de rezistență prin care a trecut Moldova și despre unitatea cetățenilor, atât din țară, cât și din diaspora. „Cetățenii noștri au refuzat să fie intimidați sau înșelați. Aceasta este o victorie pentru întreaga națiune, o victorie pentru democrație, pentru Europa și pentru libertate”, a declarat diplomatul.

Gheorghe Leucă a atras atenția că Rusia a încercat să influențeze procesul democratic prin finanțare ilegală, dezinformare, atacuri cibernetice și intimidarea alegătorilor.

În același timp, ambasadorul a condamnat agresiunea rusă împotriva Ucrainei și a spus că fiecare rachetă lansată asupra civililor reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional. „Moldova susține suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor recunoscute internațional”, a mai spus emisarul moldovean. El a reiterat demersul autorităților de la Chișinău față de Rusia să-și retragă complet, necondiționat și imediat trupele și munițiile de pe teritoriul Republicii Moldova, din regiunea transnistreană.

În ceea ce privește provocările globale, oficialul a cerut mai multă solidaritate internațională, pentru protejarea democrațiilor de amenințările hibride. „Democrațiile de pretutindeni sunt testate de instrumente tot mai sofisticate, concepute pentru a manipula informațiile, a eroda încrederea și a distorsiona alegerile. De aceea, Republica Moldova solicită o cooperare mai puternică, pentru a proteja democrațiile”, a spus Gheorghe Leucă.

„Consolidarea democrației noastre și avansarea către statutul de membru european vor fi o călătorie dificilă, care este îngreunată de amenințările persistente ale Rusiei, dar este o călătorie pe care suntem hotărâți să o urmăm”, a accentuat reprezentant permanent al Republicii Moldova pe lângă ONU.

Gheorghe Leucă a încheiat dând asigurări că Republica Moldova va continua să fie partener activ și responsabil în cadrul Națiunilor Unite, dedicat păcii, securității și cooperării multilaterale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri parlamentare #Moldova #ONU

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.