China lansează un nou program de viză destinat atragerii de specialiști străini în domeniul tehnologiei, în special absolvenți tineri din științe, tehnologie, inginerie și matematică (STEM). Inițiativa vine în contextul în care Statele Unite au anunțat o taxă anuală de 100.000 de dolari pentru vizele H-1B, utilizate frecvent de companiile americane de tehnologie pentru angajarea lucrătorilor calificați din străinătate, scrie Reuters.
Noua viză, denumită K, a fost prezentată de autoritățile chineze în august și intră în vigoare miercuri. Spre deosebire de H-1B, K nu solicită existența unei oferte de muncă din partea unui angajator, o condiție considerată de mulți specialiști ca fiind una dintre principalele bariere în calea imigrației de lucru în Statele Unite.
Oficialii și experții în imigrație consideră momentul lansării „deosebit de oportun”, având în vedere măsurile restrictive introduse recent de Washington. În timp ce Statele Unite ridică bariere pentru accesul forței străine de muncă, Beijingul încearcă să transmită imaginea unei economii deschise investițiilor și talentelor din afara țării.
China a adoptat, în ultimele luni, mai multe măsuri menite să stimuleze investițiile străine și turismul, printre care eliminarea vizelor pentru cetățenii din majoritatea statelor europene, Japonia și Coreea de Sud. Lansarea vizei K se înscrie în aceeași strategie de deschidere, pe fondul tensiunilor comerciale cu Washingtonul.
Pentru mulți tineri profesioniști din India, principala țară beneficiară a vizelor H-1B americane anul trecut, noul program chinez ar putea reprezenta o alternativă atractivă. India a reprezentat 71% din totalul beneficiarilor de H-1B, iar introducerea taxei suplimentare ar putea descuraja aplicanții aflați la început de carieră.
Totuși, viza K se confruntă cu provocări majore. Regulamentele oficiale menționează doar cerințe vagi privind vârsta, nivelul de educație și experiența profesională. Nu există clarificări referitoare la stimulente financiare, la posibilitatea obținerii rezidenței permanente, la sprijinul pentru angajare sau la reunificarea familială. Un alt obstacol important îl constituie bariera lingvistică. Majoritatea companiilor chineze din domeniul tehnologic operează în limba mandarină, ceea ce limitează perspectivele pentru specialiștii care nu stăpânesc această limbă. În plus, relațiile tensionate dintre India și China pot influența numărul de aplicanți acceptați, atrag atenția analiștii.
În trecut, eforturile Beijingului s-au concentrat mai ales pe repatrierea oamenilor de știință de origine chineză care lucrează în străinătate. Aceste programe au inclus bonusuri semnificative și subvenții pentru achiziția de locuințe, reușind să atragă înapoi o parte din talentele plecate în Statele Unite.
China găzduiește în prezent doar aproximativ un milion de străini, sub 1% din populație, comparativ cu Statele Unite, unde imigranții reprezintă 15% din totalul locuitorilor.
