Ambasadorul Lituaniei: UE are o aşteptare, ca cetăţenii să sprijine la 11 iulie vectorul european al R. Moldova

Ambasadorul Lituaniei în Republica Moldova, Kestutis Kudzmanas, afirmă că reprezentanții Uniunii Europene au așteptări față de cetățenii din țara noastră ca să sprijine vectorul integrării europene a Republicii Moldova, informează Realitatea.md.

„Alegătorii sunt cei care trebuie să decidă viitorul Republicii Moldova, iar, în acest sens, Uniunea Europeană are o aşteptare firească, ca cetăţenii să sprijine, la 11 iulie 2021, vectorul integrării europene a Republicii Moldova.

Aşteptările noastre sunt foarte clare: avansarea în ceea ce ţine parcursul european, avansarea în implementarea reformelor. Este un interes firesc din partea UE şi noi ne aşteptăm ca alegătorii dvs (ai R. Moldova) să sprijine acest vector spre integrarea UE, fiindcă aceasta este parte a Acordului pe care l-am obţinut”, a declarat Kestutis Kudzmanas, în cadrul emisiunii Punctul pe AZi de la postul TVR.

Excelența sa mai spune că UE va urmări foarte atent procesele, care se desfăşoară în Republica Moldova. „Ne-am convins, în cadrul alegerilor prezidenţiale, că priorităţile s-au schimbat în comparaţie cu anii precedenţi. Cetăţenii au optat în favoarea unui parcurs european, în favoarea implementării reformelor. Evident, avem anumite condiţionalităţi, cunoaşteţi deja principiul „mai mult pentru mai mult”.

Ne aşteptăm să vedem independenţă judiciară, reforme, şi în aşa caz vom oferit tot sprijinul: suportul financiar, deschiderea pieţei. Vrem să vedem prosperitate în vecinătatea noastră europeană”, a mai spus ambasadorul.

De asemenea, el a vorbit despre experienţa Lituaniei în ceea ce ţine de integrarea europeană și consolidarea societăţii.

„Politicienii trebuie să lucreze pentru consolidarea ţării. Pentru noi a durat cam doi ani să decidem ce vector alegem. Scopul principal era prosperitatea ţării. În 1994, toate partidele: de dreapta, de stânga și de centru au semnat un acord de consens, prin care s-a decis că pentru a asigura prosperitatea şi dezvoltarea ţării, cetăţenii trebuie să se alăture UE şi vorbim întradevăr despre securitate, siguranţă, inclusiv securitate politică, pentru aceasta a trebuit să ne alăturăm la blocul NATO.

A fost un consens şi al societăţii civile: 70% populaţia noastră sprijinea atunci calitatea noastră de membru al UE. Pentru noi vectorul a fost foarte clar. În 1994, atunci când am aplicat pentru calitatea de membru, această călătorie a durat 10 ani, în 2004 am devenit membri ai UE. În aceşti 10 ani de pregătiri, sprijinul din partea societăţii a fost foarte înalt, de la 70 la 80% din cetăţeni sprijineau vectorul european”, a mai adăugat Kestutis Kudzmanas.

#Kestutis Kudzmanas #R Moldova #Lituania #alegeri

După ce Vladimir Plahotniuc a fost extrădat în Republica Moldova, au apărut speculații că el ar putea fi audiat ca martor în dosarul cunoscut generic sub numele „Kuliok”, în care fostul președinte Igor Dodon este judecat pentru presupusa mituire de către oligarh. Procesul este suspendat încă din vară.

Chiar Plahotniuc a fost cel care a anunțat că ar putea depune mărturii în acest dosar. Într-un interviu acordat portalului „Tribuna” în 2022, el a declarat că nu poate spune ce era în sacoșa neagră pe care i-a oferit-o lui Dodon în iunie 2019, atâta timp cât există probabilitatea că va trebui să dea depoziții în instanță, scrie Radio Europa Liberă.

În același interviu, fostul lider democrat spunea că a aflat că va fi acuzat de mituirea lui Dodon, iar, în opinia lui, astfel oamenii legii ar încerca să-i dea de înțeles „ce declarații ar fi indicat să facă referitor la conținutul sacoșei”. Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat recent că în unul din cele patru dosare penale, Plahotniuc este, într-adevăr, învinuit de coruperea fostului președinte.

După ce politicianul a fost reținut în Grecia, în luna iulie 2025, liderul PSRM a declarat de mai multe ori că „îl așteaptă în instanță”. Dosarul însă bate pasul pe loc la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Ultimele trei ședințe, planificate pentru sfârșitul lunii iunie, au fost amânate, iar o nouă înfățișare nu a fost programată.

La solicitarea Europei Libere, CSJ a explicat că ședințele „au fost amânate pe o perioadă nedeterminată din cauza imposibilității constituirii completului de judecători”. Pe 24 iunie, unul din cei trei magistrați care examinau dosarul lui Dodon – Ion Malanciuc, a fost numit judecător la Curtea Constituțională. În același timp, alți judecători de la CSJ erau vara în concediu.

„Volumul sporit de activitate al instanței, generat de numărul mare de dosare aflate în procedură, de complexitatea acestora și de necesitatea examinării cu prioritate а cauzelor urgente, face imposibilă, lа acest moment, stabilirea unei date pentru următoarea ședință de judecată”, se arată în răspunsul semnat de președinta interimară a CSJ, Stela Procopciuc.

Ce spun părțile despre posibila audiere a lui Plahotniuc

Sursa citată relatează că, la întrebarea dacă la această etapă este posibil ca Plahotniuc să fie inclus în lista martorilor, Procopciuc a răspuns că acest aspect este „exclusiv de competența completului de judecată și urmează a fi soluționat nemijlocit la ședințele publice de judecată”.

Serviciul de presă al PA a spus Europei Libere că dosarul se află la etapa audierii martorilor apărării, fără să precizeze dacă acuzarea va insista ca Plahotniuc să depună declarații în instanță.

De asemenea, Europa Liberă l-a întrebat pe unul dintre avocații lui Igor Dodon – Nicolae Posturusu, ce poziție va avea apărarea dacă acuzarea va solicita ca Plahotniuc să fie audiat sau dacă înșiși avocații vor cere asta. Posturusu a răspuns că apărarea vrea să vadă mai întâi cum vor face procurorii și apoi va decide cum va proceda mai departe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dosarul cunoscut publicului larg cu denumirea „kuliok” a fost pornit în primăvara lui 2022 în baza unor înregistrări video din 2019, în care liderul democrat, Vladimir Plahotniuc, încearcă să-i ofere lui Igor Dodon, pe atunci șef al statului, o sacoșă neagră. Procurorii spun că Dodon a primit de la oligarh între 600.000 și un milion de dolari pentru finanțarea Partidului Socialiștilor, pentru ca în schimb să-l ajute să scape de dosarele penale din Rusia și să creeze o coaliție de guvernare cu Partidul Democrat, după alegerile parlamentare din februarie 2019.

Igor Dodon susține că imaginele sunt trucate și că, de fapt, el purta negocieri cu Plahotniuc doar ca să-i sustragă atenția de la formarea coaliției dintre Partidul Socialiștilor și blocul „ACUM”.

Dosarul a ajuns pe masa magistraților în octombrie 2022. La început, a fost examinat de Vladimir Timofti, Ghenadie Plămădeală și Anatolie Țurcan. În februarie 2023, primii doi au demisionat, alături de alți 18 magistrați de la CSJ, care nu au fost de acord să treacă evaluarea extraordinară – vetting. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii a transferat temporar la CSJ judecători din instanțele inferioare și cazul a fost preluat de un complet format din Anatolie Țurcan, Ion Malanciuc și Ghenadie Eremciuc. Vara trecută, Anatolie Țurcan a picat vettingul și a fost suspendat din funcție, iar ulterior – demis. Locul lui din complet a fost luat de Stella Bleșceaga.

#dosar kuliok #extradare #Dodon #Plahotniuc