Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Republica Moldova, Steven Fisher, a explicat în ce condiții Veaceslav Platon, Constantin Botnari și Gheorghe Cavcaliuc ar putea fi extrădați în Republica Moldova. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu acordat Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES.

Potrivit oficialului, dacă instituțiile moldovenești ar dori ca un cetățean al său să fie extrădat, acest lucru ar urma să fie cerut prin căi legale la nivel bilateral, iar Oficiul Procuraturii Coroanei Britanice va analiza aceste cereri juridice.

„În cazul în care se depistează dovezi majore de criminalitate în dosar, instituția britanică va accepta cauza și o va trimite în judecată. Doar după ce are loc ședința de judecată și magistratul se pronunță cu privire la extrădarea sau neextrădarea persoanei va avea loc acțiunea propriu-zisă. Astfel, totul depinde de cât de bine sunt prezentate argumentele și de decizia judecătorilor din Marea Britanie. Din presă cunosc despre aceste trei persoane, dar nu pot comenta existența anumitor cereri sau procese judiciare pornite pe numele lor”, a spus Steven Fisher.

Ambasadorul a subliniat că toate persoanele, indiferent de țara de origine, trebuie să treacă prin același proces judiciar pentru a fi extrădate.

„Nimeni nu poate să-și găsească în țara noastră „un rai” pentru corupți și criminali. Agențiile noastre de implementare a legii au o relație foarte bună cu instituțiile partenere din țările de origine a persoanelor și dacă acele instituții prezintă cazuri bine argumentate la nivel legal și juridic, cu anumite dovezi, instituțiile noastre responsabile vor face tot posibilul pentru a analiza și a accepta cererile din aceste țări”, a subliniat Steven Fisher.

De asemenea, oficialul a dat asigurări că instituțiile de drept din Marea Britanie lucrează cu partenerii din Republica Moldova pentru a-i ajuta să-și repatrieze cetățenii pentru a fi diferiți justiției.

#Constantin Botnari #Gheorghe Cavcaliuc #Marea Britanie #Steven Fisher #Veaceslav Platon

Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că Uniunea Europeană ar trebui să interzică comerțul cu așezările israeliene din Cisiordania.

O interdicție la nivelul UE privind comerțul cu așezările israeliene ilegale ar reprezenta o „poziție de principiu” pe care ar trebui să o adopte Uniunea, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, comparând așezările ilegale din Cisiordania cu ocupația Crimeei de către Rusia, potrivit POLITICO, relatează Mediafax.

„Dacă luăm exemplul ocupării Crimeei, atunci a fost foarte clar: este ilegal, nu recunoaștem acest lucru, ceea ce înseamnă că oprim comerțul cu orice produse provenite din Crimeea”, a declarat Kallas într-un interviu acordat ziarului Irish Times și publicat vineri.

„Ar trebui să avem aceeași poziție de principiu, știm că este ilegal, toată lumea este de acord, așa că ar trebui să încetăm comerțul cu teritoriile ocupate”, a adăugat șefa diplomației europene.

Misiunea Israelului pe lângă UE și NATO a calificat aceste declarații drept „extrem de regretabile”.

„Mai ales astăzi, în ajunul Anului Nou evreiesc, este greu de crezut că [ea] ar face o paralelă directă între Zidul de Vest și Cartierul Evreiesc din Ierusalim și situația din Crimeea, indiferent de viziunea sa personală asupra lumii”, a declarat misiunea Israelului.

Kallas susține de mult timp sancțiunile comerciale

Kaja Kallas a susținut, timp de mai mult timp, eforturile statelor membre de a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru interzicerea comerțului cu teritoriile ocupate ilegal de Israel.

Subiectul a devenit unul dintre punctele de dispută dintre Kallas și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în condițiile în care statele membre au poziții diferite asupra sancțiunilor împotriva Israelului.

Până acum, poziția fermă a Kajei Kallas nu a reușit să determine Comisia Europeană să propună o astfel de interdicție. În luna iulie, doar o minoritate dintre miniștrii de Externe ai UE au cerut Comisiei să propună măsuri pe care statele membre să le supună la vot.

Mai multe țări, printre care Olanda, Belgia și Suedia, au susținut restricții la nivelul întregului bloc. Republica Cehă a spus că se va opune oricăror noi sancțiuni, iar asta a împiedicat obținerea unanimității între statele membre.

Marți, opt țări din UE, printre care Franța, Spania și Irlanda, s-au alăturat Regatului Unit și Canadei pentru a impune sancțiuni comerciale asupra așezărilor israeliene.

„Toate statele membre ale UE sunt de acord că așezările israeliene din Cisiordania sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat Kallas după anunț.