Ambasadorul Moscovei la București regretă că România nu are nicio zi în care să marcheze cultura și limba rusă

Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valeri Kuzmin, a declarat marţi, 6 iunie curent, într-o conferinţă de presă, că autorităţile române nu sunt atât de dure în relaţiile cu Rusia precum alte state membre NATO şi, din punctul de vedere al Moscovei, rămâne „o uşă întredeschisă pentru relaţii în viitor”, scrie presa de peste Prut. Amintim că Vladimir Putin a plasat România pe lista ţărilor „neprietenoase” încă din martie 2022, la scurt timp după ce Moscova a invadat Ucraina.

Întrebat despre relaţiile dintre România și Rusia, ambasadorul a recunoscut că acestea aproape nu există în prezent, dar a susținut că această întrebare trebuie pusă autorităţilor române, pentru că Rusia întotdeauna a fost „pentru relaţii bune cu toate ţările din lume”.

Valeri Kuzmin a spus, însă, că astăzi relaţiile dintre România şi Rusia sunt mai corecte decât cu alte ţări din NATO.

„Noi vedem aceasta. România poate considera că şi Rusia va respecta Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice”, a menţionat ambasadorul rus.

România a expulzat în total, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, 11 funcţionari ai Ambasadei Rusiei la Bucureşti pentru „incompatibilitatea activităţilor acestora cu prevederile Convenţiei de la Viena”. Rusia a răspuns cu măsuri în oglindă, expulzând tot atâţia funcţionari ai Ambasadei României la Moscova, în mai şi septembrie 2022.

Valeri Kuzmin a insistat marţi că Moscova susţine dezvoltarea relaţiilor culturale şi umanitare cu România.

„În ceea ce priveşte alte domenii, din păcate nu putem să tragem nicio concluzie. Cum se spune, pentru un tango e nevoie de două persoane”, a transmis Kuzmin.

Ambasadorul Rusiei la București a constatat că în România, unde sunt peste 20 de zile dedicate culturii şi limbilor minorităţilor, nu există nicio zi pentru a marca cultura şi limba rusă.

„Asta nu este rezultatul unei operaţiuni speciale sau ceva de genul acesta. Pur şi simplu nu există. În ciuda acestui fapt, am încredere că va veni o zi când relaţiile de cooperare în plan umanitar, cultural, artistic, muzical vor renaşte, iar în calendarul oficial al României va figura o zi a limbii şi culturii ruse”, a declarat Valeri Kuzmin, în contextul în care marţi, când a susţinut conferinţa de presă, Naţiunile Unite marchează Ziua Limbii Ruse.

#Valeri Kuzmin #ambasador #limba rusa #Romania

Joi, 23 octombrie curent, la Comrat, a avut loc o întâlnire despre care presa a scris timp de câteva ore doar cu trimitere la „surse proprii”. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a dezvăluit într-un interviu exclusiv pentru rupor.md detalii despre discuția avută cu șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei, Alexandru Musteață: cine și ce s-a discutat de fapt, de ce tema bașcanului a devenit un nod juridic și de unde au apărut zvonurile privind „influența lui Șor” asupra deputaților.

Principalul subiect al întrevederii nu a fost vizita șefului serviciilor speciale, ci dacă va fi relansat dialogul politic dintre Chișinău și autonomie.

Potrivit lui Dmitri Constantinov, Șeful SIS nu a anunțat despre vizita sa.

„Au venit fără avertizare. Domnul Musteață s-a interesat de starea de spirit a oamenilor, de ce gândesc deputații după alegeri și, în primul rând, când vor avea loc alegerile pentru Adunarea Populară. A întrebat și despre grupul de lucru care a activat din 2015”, a povestit Constantinov.

Șeful Adunării Populare a Găgăuziei a precizat că este vorba despre un grup de lucru interparlamentar, din care fac parte atât deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, cât și aleși ai Adunării Populare, și a făcut trimitere la informațiile publicate pe site-ul oficial al APG.

Tot pe 23 octombrie, pe pagina online a Adunării Populare a fost publicată Dispoziția nr. 14, prin care este aprobată componența reprezentanților Găgăuziei în grupul de lucru pentru asigurarea funcționalității unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Conform documentului, în grup au fost incluși membrii permanenți:cNicolae Ormanji (copreședinte), Serghei Zahari, Alexandr Diulgher, Demian Karaseni, Vladimir Cîssa, Nicolae Raia, Ivan Dimitroglo. Iar ca membri supleanți au fost desemnați: Dmitri Manastîrlî și Valeriu Manastîrlî.

Grupul de lucru a fost creat cu scopul de a îmbunătăți colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu normele constituționale și legislația privind statutul special al autonomiei, se menționează în comunicatul APG.

Președintele Adunării Populare a declarat că „anterior, activitatea grupului de lucru a fost suspendată, deoarece nu s-a reușit găsirea unui limbaj comun. Acum, după formarea noului Parlament, sperăm că dialogul va fi reluat. Fără dialog, nici Chișinăului, nici Comratului nu le va fi mai bine”, a subliniat Constantinov.

El a comentat și situația politică din regiune. El a menționat că alegerile pentru Adunarea Populară ar putea avea loc nu mai devreme de martie 2026, deoarece decizia privind formarea noii Comisii Electorale Centrale este așteptată pe 26 noiembrie la Curtea Supremă de Justiție.

„Așteptăm hotărârea instanței. Fără alegerea unui nou CEC, organizarea alegerilor este imposibilă. Dacă situația se deblochează, scrutinul ar putea avea loc peste aproximativ trei luni, la începutul lunii martie”, a declarat el.

În ceea ce privește Comitetul Executiv, rămas fără bașcan, președintele Adunării Populare a explicat că „potrivit legii, atribuțiile sunt exercitate automat de prim-adjunct. După 60 de zile de absență a bașcanului, suntem obligați să solicităm confirmarea oficială a statutului său. Doar după o decizie a Curții de Apel se poate vorbi despre organizarea unor noi alegeri pentru funcția de bașcan”, a precizat el.

Întrebat de rupor.md dacă în cadrul întâlnirii cu reprezentanții SIS s-a discutat despre posibile legături ale deputaților Adunării Populare cu Ilan Șor și despre situația postului public de televiziune GRT, Dmitri Constantinov a declarat că nu s-a discutat pe această temă.

„Acest subiect nu a fost abordat. Nu avem contacte cu domnul Șor. Subiectul GRT a fost menționat doar în treacăt. Mi s-a spus: uitați-vă, sunteți fondatorul GRT, acolo sunt multe amenzi și nici nu observați că se cheltuiesc bani publici. Le-am explicat că am primit recent o scrisoare de la Consiliul Audiovizualului și am transmis-o, conform legii, comisiei competente. Când se va clarifica situația, vinovații vor fi sancționați. Eu sunt pentru ca cei vinovați să răspundă.”

Constantinov și-a exprimat speranța că dialogul cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova va fi reluat prin intermediul grupului de lucru și al noului Parlament, în care sunt reprezentați și deputați găgăuzi.