Bogdan Aurescu a declarat marţi că România are datoria să ajute Ucraina, pentru că „nimeni nu-și dorește ca Rusia să-și consolideze pozițiile”. Declarația vine la scurt timp după ce Ministerul român al Afacerilor Externe a anunțat despre sistarea activității Centrului Rus pentru Cultură și Știință de la București. Oficialul a precizat pentru Digi 24 că decizia transmite un mesaj evident.

Aurescu a declarat că România a decis să suspende activitatea instituției, deoarece aceasta „a încercat permanent să disculpe crimele de război ale Federaţiei Ruse în Ucraina”.

„Am vrut să dăm un semnal puternic că propaganda și dezinformarea nu sunt permise de autoritățile române în România, mai ales că putem să vedem în ultima perioadă – poate legat de acest moment important al comemorării unui an de la începerea războiului – că aceste narative rusești se intensifică, că există tot mai multe încercări prin care se dorește a se pune sub semnul întrebării, de exemplu, sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei. Pentru că, până la urmă, noi nu trebuie să cădem în astfel de capcane, pentru că, dacă ajutăm Ucraina, ajutăm securitatea României”, a afirmat Aurescu, explicând de ce România ajută Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Nimeni nu este interesat să avem vreodată graniţă cu Rusia sau să avem o Rusie puternică, pentru că asta este clar în dezavantajul României şi al securităţii cetăţenilor români”, a adăugat șeful diplomației de la București.

Marți, Ministerul român al Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin, pentru a-i aduce la cunoștință decizia autorităților de a suspenda activitatea Centrului Rus pentru Cultură și Știință din România – cunoscut și drept „Casa Rusă” la București.

Instituția trebuie să-și sisteze activitatea până cel târziu la data de 20 august curent.

#ambasador rus #Bogdan Aurescu #București #Casa Rusa #propagandă #suspendare

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.