După zece de ani de activitate, România suspendă activitatea Centrului Rus de Cultură și Știință de la București. Ministerul român al Afacerilor Externe l-a convocat marți pe ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin, pentru a-i aduce la cunoștință decizia autorităților.

„Centrul s-a îndepărtat iremediabil de obiectivele firești de consolidare a legăturilor culturale și s-a transformat, în mod regretabil, într-un instrument de propagandă, dezinformare și disculpare a crimelor de război ale Federației Ruse din Ucraina”, se arată în comunicatul emis de MAE de peste Prut.

Potrivit aceluiași document, ambasadorului rus i-au fost reamintite „situațiile repetate”, în care Centrul s-a angajat deliberat în acțiuni de „prezentare distorsionată a realității și a adevărului istoric la nivelul opiniei publice românești”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Aceste derapaje s-au intensificat și au dobândit accente noi, de o gravitate deosebită, în ultima perioadă, după declanșarea de către Federația Rusă a războiului de agresiune împotriva Ucrainei”, remarcă ministerul român.

Instituția trebuie să-și sisteze activitatea până cel târziu la data de 20 august curent.

Centrul Rus de Cultură și Știință din București a fost înființat în baza Acordului între Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind deschiderea și condițiile de funcționare a Institutului Cultural Român la Moscova și a Centrului Rus de Știință și Cultură în orașul București, semnat la Moscova, în data de 9 iulie 2013.

În baza acordului menționat, la 15 mai 2015 a fost inaugurat Centrul Rus de Cultură și Știință.

#ambasador rus #Bogdan Aurescu #convocare #Federatia Rusa #Romania

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.