„Scandalul diplomatic” al Nataliei Morari e o contradicție, iar însăși ambasadorul ucrainei Marko Șevcenko nu s-a simțit filat sau urmărit de cineva. „E o a treia țară la mijloc”. Declarația îi aparține diplomatului ucrainean care a discutat, în premieră, într-un interviu, despre așa-zisele dezvăluiri ale Nataliei Morari care afirma despre faptul că unii angajați ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) ar fi spionat diplomații ucraineni din ambasada de la Chișinău, scrie disinfo.md.

După ce SIS a anunțat despre posibile falsuri și dezinformări ce ar putea apărea în socieatate, orientate spre compromiterea relațiilor moldo-ucrainene, Morari, cu două zile mai târziu, a publicat un reportaj despre o presupusă filare a diplomaților ucraineni din Moldova. În el, fosta jurnalistă se referă și la un „document” ce ar trebui să argumenteze faptul că filarea a avut loc. Tot Morari insistă, că l-ar fi primit de la sursele sale din cadrul serviciilor secrete ucrainene.

Discutând în interviu despre așa-zisele dezvăluiri, ambasadorul Șevcenko și juralistul Nicolae Chicu au amintească despre faptul că Veaceslav Platon, de la care Morari a născut un copil, a fost arestat de servicii ucrainene în august 2016 și ulterior transmis autorităților moldovene.

„Vedeți, se bat cap în cap aceste două informații. Nu puteau să-i transmită [lui Morari] așa informații serviciile ucrainene, e o a treia țară aici”, spune Șevcenko, făcând aluzia la Federația Rusă.

Anunțând relansarea campaniilor de manipulare și dezinformare la adresa R. Moldova, directorul SIS, Alexandru Musteață, spunea că amploarea lor va crește pe durata anilor 2024 și 2025 – anul curent fiind an electoral în R. Moldova (dar va fi organizat și un referendum pro-european).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În timpul campaniei electorale din toamna 2023, SIS a raportat despre ingerințele Federației Ruse și activitățile de subminare a proceselor democratice în R. Moldova. Campania legată de „scandalul diplomatic”, promovată de Natalia Morari, ar putea fi și ea parte a eforturilor serviciilor secrete din Rusia de introducerea narativului despre scăderea încrederii între Moldova și Ucraina.

#filare #oficiali #scandal diplomatic #SIS #Ucraina

Din decembrie, autoritățile vor începe consultările cu primăriile care au ales să se amalgameze voluntar, pentru a stabili ce proiecte de infrastructură sunt prioritare pentru comunitățile lor. În acest scop, pentru perioada 2027–2028 sunt prevăzute investiții de aproximativ 3,49 miliarde de lei, de care ar putea beneficia 161 de grupuri de primării amalgamate. Planul de finanțare a fost discutat joi, 12 noiembrie, la ședința Comisiei paritare pentru descentralizare, prezidată de premierul Vasile Tofan.

Discuțiile cu primăriile vor fi organizate prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională. Banii vor putea fi solicitați pentru reparația drumurilor și podurilor locale, extinderea rețelelor de apă și canalizare, instalarea iluminatului public, renovarea școlilor și grădinițelor, dar și pentru îmbunătățirea serviciilor publice.

Începând cu 2027, primăriile vor putea pregăti și depune proiectele, iar implementarea investițiilor ar urma să înceapă în cursul aceluiași an.

La ședința Comisiei a fost discutată și reforma administrației publice locale. Participanții au analizat stadiul pregătirii pachetului legislativ, precum și propunerile și avizele transmise de autoritățile locale. Premierul Vasile Tofan a subliniat că primăriile au nevoie de angajați suficienți, competențe și resurse financiare pentru a putea gestiona problemele comunităților.

Un alt subiect a vizat efectele modificărilor fiscale și ale schimbărilor din sistemul de salarizare asupra bugetelor locale. Potrivit calculelor prezentate, impactul cumulat al acestor modificări ar urma să fie de aproximativ 770 de milioane de lei în favoarea autorităților publice locale de nivelurile I și II. Ministerul Finanțelor va verifica situația fiecărei primării și va analiza dacă sunt necesare transferuri suplimentare.

Reprezentanții administrației locale au atras atenția și asupra necesității consolidării autonomiei financiare a primăriilor și a simplificării procedurilor pentru proiectele de investiții care se desfășoară pe parcursul mai multor ani. În acest sens, Ministerul Finanțelor pregătește modificări care să permită continuarea lucrărilor și utilizarea fondurilor de la un an bugetar la altul.

Comisia paritară pentru descentralizare și-a reluat activitatea după ultima ședință, care a avut loc pe 22 aprilie 2025. În urma discuțiilor, participanții au convenit să reactiveze grupurile de lucru sectoriale, care urmează să se întrunească cel puțin o dată până la sfârșitul anului. De asemenea, înainte ca pachetul legislativ privind reforma administrației publice locale să fie transmis Parlamentului, vor fi organizate consultări suplimentare cu reprezentanții autorităților locale.

Următoarea ședință a Comisiei este planificată pentru martie 2027.