Tot mai mulți moldoveni au nevoie, în ultima perioadă, de ajutor medical. Doar în ultima săptămână intervenția ambulanței a fost solicitată pentru 13909 solicitări, inclusiv la 2332 copii. După acordarea asistenței medicale urgente la etapa de prespital 5595 pacienți, printre care 1306 copii au fost transportați la instituțiile medicale spitalicești din țară.

„Ambulanța a fost chemată pentru pacienții cu următoarele urgențe 2912 – cardiovasculare, inclusiv 55 cu sindrom coronarian acut; 1929 – neurologice, printre care 188 cu accidente cerebrale vasculare; 1693 – respiratorii, inclusiv 877 infecții respiratorii virale acute și 1564 – traumatologice, inclusiv la 432 copii”.

Totodată, echipele AMU au fost solicitate pentru 80 persoane, care au suferit în urma accidentelor rutiere produse pe traseele țării. După acordarea asistenței medicale urgente prespitalicești 73 pacienți, inclusiv 33 copii au fost transportați la spital pentru tratament corespunzător.

În aceeași perioadă, la dispecerat au fost înregistrate 95 solicitări pe motivul urgențelor generate de agenții fizici, chimici și de mediu, dintre care dintre care 67 persoane cu mușcături de animale sau înțepături de insecte, 24 cu combustii și 2 insolații.

Alte 3 persoane au manifestat reacții alergice acute de la înțepăturile de albini.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ambulanta #pacienti #solicitari

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.