La Ocnița va fi deschis un centru comunitar, destinat refugiaților și persoanelor vulnerabile

Un Centru Comunitar destinat refugiaților și persoanelor vulnerabile din Republica Moldova va fi deschis la Ocnița, cu sprijinul Consiliului Norvegian pentru Refugiați (NRC). Entitatea va facilita accesul la serviciile sociale și va promova schimburile interculturale în nordul țării, transmite IPN.

Acesta este cel de-al doilea centru comunitar deschis de Consiliul Norvegian pentru Refugiați în Republica Moldova. Primul centru a fost inagurat la Chișinău, în ianuarie 2023.

„Strămutarea cauzată de războiul din Ucraina afectează nu numai refugiații, ci și comunitățile care îi găzduiesc. Cele mai fragile economii din regiune, inclusiv Moldova, au fost afectate. Acum este mai greu pentru oameni să acopere nevoile de bază și să acceseze servicii de calitate”, spune directorul de țară NRC Republica Moldova și România, Jacopo Caridi.

Centrul Comunitar Nord, amplasat pe strada Independentei Nr. 62, va activa de luni până vineri, de la 9:00 până la 17:00. În cadrul lui, Consiliul Norvegian pentru Refugiați va oferi servicii de informare, consiliere și asistență juridică, protecție împotriva violenței și livrarea de truse cu articole nealimentare (seturi pentru iarnă).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe lângă faptul că vor beneficia de servicii gratuite și vor putea accesa informații utile, refugiații și reprezentanții comunității locale vor primi consiliere juridică, truse de igienă de urgență și își vor putea înregistra necesitățile, pentru a beneficia de sprijin pe timp de iarnă.

În cadrul unui sondaj regional efectuat în februarie în rândul a 1 471 de refugiați care trăiesc în Polonia, Republica Moldova și România, Consiliul Norvegian pentru Refugiați a constatat că 68% dintre refugiați nu sunt capabili să-și acopere cheltuielile pentru lucrurile esențiale precum hrana, apa, îmbrăcămintea, cazarea și asistența medicală.

Anul trecut, peste 83 000 de persoane nevoiașe de pe ambele maluri ale Prutului au primit asistență, grație Consiliului Norvegian pentru Refugiați.

#centru comunitar #persoane vulnerabile #refugiati #Ocnița

Când liderii din Marea Britanie, Franţa, Germania şi Ucraina s-au reunit la Londra săptămâna aceasta pentru a-şi alinia poziţiile cu privire la presiunea urgentă a Washingtonului pentru un acord de pace în Ucraina, Polonia nu se afla pe lista invitaţilor. A fost a doua excludere în tot atâtea luni, după ce Varşovia a ratat şi invitaţia la un summit de pace crucial, la Geneva, pe 23 noiembrie. În calitate de membru important al NATO, Polonia este furioasă că a fost marginalizată din punct de vedere diplomatic în discuţiile despre un potenţial acord de pace în Ucraina, scrie Digi24.

Excluderea Poloniei de la masa negocierilor este o lovitură dură pentru o ţară care a adoptat una dintre cele mai active poziţii din UE cu privire la Ucraina, iar tabăra dreaptei naţionaliste din jurul preşedintelui Karol Nawrocki nu a pierdut timpul şi l-a învinuit pe premierul liberal Donald Tusk pentru acest eşec.

„Absenţa Poloniei la Londra este încă un exemplu al incompetenţei lui Donald Tusk”, a declarat furios Marek Pęk, senator din partidul naţionalist Lege şi Justiţie, după reuniunea de la Downing Street, numindu-l pe Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, „un politician de rang secund în Europa”.

Motivele frustrării poloneze sunt clare. Polonia nu numai că găzduieşte un milion de refugiaţi ucraineni şi acţionează ca principal centru de aprovizionare pentru Ucraina, dar Varşovia joacă şi un rol esenţial în a presa Europa să se reînarmeze.

Polonia este ţara cu cele mai mari cheltuieli pe cap de locuitor pentru apărare din NATO şi doreşte să-şi dubleze efectivele militare – deja cele mai mari din alianţă – la 500.000 de soldaţi.

Pe de altă parte, şi premierul Tusk şi-a exprimat o oarecare frustrare faţă de exilarea Poloniei la marginea scenei diplomatice. După întâlnirea de la Geneva, el a cerut să fie inclus în comunicatul comun european – o cerere menită să salveze aparenţele, care, potrivit comentatorilor de la Varşovia, nu a făcut decât să sublinieze absenţa Poloniei.