Codul penal al Republicii Moldova va fi modificat prin agravarea răspunderii penale pentru coruperea electorală și falsificarea rezultatelor votării, în cazurile în care aceste fapte sunt comise în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale. Astfel, persoanele care vor fi implicate în coruperea electorală, acționând în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale, vor risca amenzi de la 67.500 de lei la 92.500 de lei sau închisoare de la 4 la 7 ani. În cazul persoanelor juridice, amenda va ajunge până la 550.000 de lei, cu privarea dreptului de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani sau cu lichidarea persoanei juridice.

Documentul, votat în prima lectură, a fost elaborat după ce, la sfârșitul lunii noiembrie, Curtea Constituțională a confirmat alegerile prezidențiale desfășurate în acest an, însă a accentuat numărul cazurilor de corupere a alegătorilor raportat de autoritățile de investigație și mijloacele financiare sechestrate. În acest context, Curtea Constituțională a solicitat Parlamentului să îmbunătățească mecanismele legale existente, pentru a preveni și combate corupția electorală.

„În cazul falsificării rezultatelor votării, comisă în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale, sancțiunea penală aplicată va fi amendă de până la 92.500 de lei sau închisoare de la 3 la 7 ani. Pentru persoanele juridice, amenda va fi de la 350.000 la 450.000 de lei, cu privarea dreptului de a exercita o anumită activitate de până la cinci ani sau cu lichidarea persoanei juridice”, se arată în document.

Sunt propuse modificări și la Codul contravențional.

„Persoanele vor fi amendate și pentru înregistrarea video a buletinului de vot, nu doar pentru fotografierea acestuia. Totodată, persoanele care vor colecta semnături nefiind autorizate vor fi sancționate cu amenzi de până la 4.500 de lei. În cazul persoanelor fizice cu funcții de răspundere, amenda va ajunge până la 9.000 de lei. Va fi sancționată contravențional mai dur și efectuarea agitației electorale de către organizațiile necomerciale, sindicate, patronate, reprezentanții cultelor religioase sau ai părților lor componente, desfășurat inclusiv în lăcașele de cult, în cadrul perioadei electorale”, menționează Parlamentul în comunicatul emis presei.

La fel, se propune modificarea Legii privind activitatea specială de investigații prin instituirea unui temei suplimentar pentru efectuarea măsurilor speciale de investigații în afara procesului penal. Acest lucru va fi posibil în cazul fenomenului corupției electorale.

Autorii mai propun o serie de modificări la Codul de procedură penală, care au drept scop eficientizarea examinării cauzelor ce vizează infracțiunile de corupție. De exemplu, procurorii vor putea contesta și verifica demersurile de conexare a cauzelor sau atragere a mai multor părți în proces la cererile părților, care, odată admise, duc la creșterea volumului probatoriului și al cauzei, și, respectiv, la tergiversarea examinării judiciare. De asemenea, sunt propuse modificări legislative pentru a evita amânările continue ale ședințelor de judecată și tergiversarea examinării cauzelor din motivul absenței unui avocat de-al inculpatului. Mai exact, în cazul în care inculpatul are mai mulți apărători, lipsa unuia dintre ei nu va fi temei de amânare a ședinței. Documentul mai conține prevederi care se referă la modalitatea de planificare a ședințelor de judecată în care se examinează infracțiuni de corupție electorală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Documentul mai conține modificări la Codul serviciilor media audiovizuale, Codul electoral, Legea privind partidele politice, Legea privind contracararea activității extremiste.

Documentul urmează a fi propus Parlamentului spre examinare în a doua lectură.

#coruptia electorala #parlament #pedepse

Reactorul 1 al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost repornit în cursul nopții de vineri spre sâmbătă, mai devreme decât era prevăzut în calendarul oficial, și a fost reconectat la Sistemul Energetic Național. Potrivit estimărilor, Reactorul 1 ar urma să ajungă la capacitate maximă cel târziu duminică, atunci când va produce aproximativ 700 de megawați, transmite antena3.ro.

În total, energia nucleară asigură în acest moment aproximativ 1.000 de megawați din producția României.

Potrivit datelor Transelectrica, sincronizarea cu rețeaua a avut loc în jurul orei 01:00 dimineața.

Și repornirea reactorului 2 a fost amânată cu o zi

Reactorul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost reconectat miercuri la Sistemul Energetic Național, iar producția de energie nucleară a început să fie din nou raportată în sistem, potrivit datelor Transelectrica.

Nuclearelectrica a comunicat marți că repornirea reactorului 2 a fost amânată pentru ziua de miercuri.

Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în data de 28 iulie, pe fondul debitului scăzut al Dunării.

Ulterior, la jumătatea lunii august, a fost deconectată și Unitatea 2. Cele două unități ale Centralei de la Cernavodă asigurau aproximativ 20% din energie în Sistemul Energetic Național, SEN.

Vineri, 6 noiembrie, Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă a fost resincronizată la SEN, dar a fost deconectată luni seara din cauza unei defecțiuni apărute în partea clasică a reactorului, fără niciun impact asupra securității nucleare, după cum a anunțat Nuclearelectrica.

Unitățile nucleare au fost oprite din cauza debitului extrem de scăzut al Dunării din timpul verii.

Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă operează Unităţile 1 şi 2, care au fiecare o capacitate de 700 MWe şi utilizează uraniu natural drept combustibil şi apa grea ca moderator şi agent de răcire. Cu cele două unităţi în operare, SNN acoperă aproximativ 20% din totalul producţiei cu unităţi dispecerizabile din România.