Pedepsele pentru corupție electorală și finanțarea ilegală a partidelor vor fi înăsprite. Noile reglementări au fost aprobate de Parlament și prevăd că pentru cumpărarea voturilor se vor aplica pedepse cu închisoarea, pentru perioada de la 2 la 6 ani, cu amendă maximă de 57.500 de lei și privarea dreptului de a ocupa anumite funcții timp de 5 ani.

În cazul persoanelor juridice, amenda va ajunge până la 400.000 de lei, cu privarea dreptului de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea companiei.

Dacă acțiunile sunt săvârșite în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale, de către o persoană care știe de unde provin bunurile, acțiunile se vor pedepsi cu până la 15 ani de pușcărie, amendă maximă de 117.500 de lei și privarea dreptului de a ocupa anumite funcții de până la 10 ani.

În cazul persoanelor juridice, amenda va ajunge până la 1 milion de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitatea sau cu lichidarea ei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Finanțarea ilegală a partidelor în interesul unui grup criminal organizat se va pedepsi cu până la 15 ani de închisoare, amendă de până la 117.500 de lei și privarea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de până 10 ani.

Falsificarea, prin orice mijloace, a rezultatelor votării, se va sancționa cu până la 7 ani de pușcărie, amendă de 117.500 de lei și cu privarea dreptului de a exercita anumite funcții pentru o perioadă de până la 7 ani.

Au mai fost introduse reglementări pentru ca procesele să nu fie tergiversate în instanță, s-au aprobat prevederi care vor pedepsi implicarea bisericii în campania electorală, colectarea semnăturilor pentru anumiți candidați, au fost create reglementări pentru combaterea activității extremiste și ilegalităților financiare.

În baza noilor prevederi, Comisia Electorală Centrală va putea lipsi partidele politice de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele politice obținute la scrutinul electoral, pentru o perioadă de la 6 luni până la 4 ani, dacă formațiunile vor înregistra încălcări repetate în domeniul financiar-electoral.

#amenzi #mită electorală #parlament #pedepse #sanctiuni

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.