Amenzile aplicate pentru purtarea nesancționată a panglicii bicolore „Sfântul Gheorghe” pe 9 mai se ridică la aproape 600.000 de lei, a declarat pentru anticorupție.md șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, din care circa 112.000 au fost achitate.

„Aproximativ 340 de persoane au fost stabilite deja că au încălcat legea. Dintre acestea, circa 220 au fost identificate. Au mai rămas peste 100 pentru a fi identificate. Colegii mei folosesc un soft de recunoaștere facială”, a punctat Cernăuțeanu.

În cazul deputaților care au violat legea, Cernăuțeanu a precizat că nu mai este necesară ridicarea imunității parlamentare.

„După ce procuratura a făcut o scrisoare de restituire prin care mi-a comunicat că nu este necesară ridicarea imunității, au fost inițiate procedurile contravenționale de către poliție. Astfel, au fost citați toți deputații pentru întocmirea proceselor contravenționale”, a menționat șeful IGP.

Persoanele fizice care nu respectă interdicția riscă amenzi până la 9.000 de lei sau muncă în folosul comunității de la 30 la 60 de ore. Persoanele cu funcție de răspundere riscă o amendă până la 18.000 de lei, iar persoanele juridice pot fi amendate cu până la 30.000 de lei.

Poliția spune că a aplicat până acum amenzi unui număr de 143 de cetățeni care au purtat panglica interzisă la 9 mai. Altor 77 de persoane identificate de polițiști purtând pe 9 mai simbolul interzis amenda li se va aplica de acum încolo. Oamenii legii încearcă totodată să stabilească și identitatea unui număr de 126 de persoane surprinse cu panglica în piept, dar care nu au putut fi identificate deocamdată.

Panglica Sf. Gheorghe a fost interzisă în legislativul moldovean, odată cu literele V și Z, asociate cu agresiunea din Ucraina, pe 20 aprilie. De 9 mai, însă, mai mulți deputați de la Chișinău cu simpatii pro-ruse, dar și din Adunarea Populară a Autonomiei Găgăuze, au purtat panglica la manifestații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#9 mai #amenzi #panglică bicoloră

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.