Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

Americanii trimit în Germania arme cu rază lungă de acțiune, inclusiv rachete Tomahawk, dar și hipersonice

11 Iul. 2024, 07:59
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
11 Iul. 2024, 07:59 // În Lume //  Redacția Realitatea

Statele Unite vor începe să desfăşoare arme cu rază lungă de acţiune în Germania în 2026, într-un efort de a-şi demonstra angajamentul faţă de NATO şi faţă de apărarea europeană.

Statele Unite au în pregătire „desfăşurări temporare”, pentru staţionarea pe termen mai lung, a unor astfel de capacităţi, care vor include SM-6, rachete de croazieră Tomahawk şi arme hipersonice în curs de dezvoltare care au o rază mai mare decât capacităţile actuale din Europa, au declarat cele două ţări.

„Statele Unite vor începe în 2026 desfăşurări episodice ale capacităţilor de foc cu rază lungă de acţiune ale forţei sale operaţionale multidomeniu în Germania, ca parte a planificării staţionării pe termen lung a acestor capacităţi în viitor. Atunci când vor fi pe deplin dezvoltate, aceste unităţi convenţionale de foc cu rază lungă de acţiune vor include arme SM-6, Tomahawk şi arme hipersonice în curs de dezvoltare, care au o rază de acţiune semnificativ mai mare decât actualele arme de foc terestre din Europa.

Exercitarea acestor capacităţi avansate va demonstra angajamentul Statelor Unite faţă de NATO şi contribuţia lor la descurajarea integrată europeană”, arată un comunicat publicat de Casa Albă „în urma discuţiilor purtate înaintea summitului NATO” de guvernele Statelor Unite şi Germaniei.

În afară de modernizarea din ultimii ani a bombelor nucleare americane din Europa, aceste arme vor fi cele mai puternice arme americane desfăşurate pe continent începând cu anii 1980, spun experţii.

Rachetele terestre cu o rază de acţiune mai mare de 500 de kilometri au fost interzise până în 2019 de Tratatul privind forţele nucleare cu rază intermediară (INF), semnat de fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov şi fostul preşedinte american Ronald Reagan în 1987.

A fost prima dată când cele două superputeri ale Războiului Rece au convenit să îşi reducă arsenalele nucleare şi au eliminat o întreagă categorie de arme. Aliniindu-se semnatarilor, Germania, Ungaria, Polonia şi Republica Cehă şi-au distrus rachetele în anii 1990, fiind urmate ulterior de Slovacia şi Bulgaria.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Însă Statele Unite s-au retras din Tratatul INF în 2019, afirmând că Moscova încalcă acordul dând exemplu dezvoltarea de către Rusia a rachetei de croazieră 9M729 cu lansare de la sol, cunoscută în NATO ca SSC-8.

Kremlinul a negat în mod repetat acuzaţia şi apoi a impus un moratoriu asupra propriei dezvoltări de rachete interzise anterior de Tratatul INF – rachete balistice şi de croazieră terestre cu rază de acţiune între 500 km şi 5.500 km.

La sfârşitul lunii iunie, Vladimir Putin a declarat însă că Moscova ar trebui să reia producţia de rachete cu rază intermediară şi mai scurtă de acţiune, cu focoase nucleare, după ce Statele Unite au adus rachete similare în Europa şi Asia. Putin a declarat că Rusia s-a angajat să nu desfăşoare astfel de rachete, dar că Statele Unite au reluat producţia acestora, le-au adus în Danemarca pentru exerciţii şi le-au dus, de asemenea, în Filipine, potrivit Reuters, citat de News.ro.

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:45
 // Categoria: Societate // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:45 // Societate //  Ana Panaguța

Doar 49 de surse alternative de apă are Chișinăul în cazul unei eventuale crize care ar putea afecta alimentarea capitalei. Datele au fost confirmate de Primărie, iar situația a fost semnalată de șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8. Acesta susține că mai mulți operatori de apă nu și-au îndeplinit obligațiile legale de a menține surse alternative de alimentare.

Potrivit lui Diaconu, în contextul poluării râului Nistru, autoritățile au verificat capacitatea localităților de a asigura alimentarea cu apă din surse alternative. În urma verificărilor, s-a constatat că mai mulți operatori nu au răspuns nici după solicitări repetate.

„Am constatat, cu regret, că operatorii, inclusiv după trei apeluri pe care le-am făcut, în mare parte nu au răspuns. Sunt operatori care au răspuns imediat, sunt operatori care au răspuns după al doilea apel”, a declarat Sergiu Diaconu.

Acesta a atras atenția asupra situației din Chișinău, unde există aproximativ 49 de surse alternative de apă pentru un oraș cu circa un milion de locuitori.

Șeful Centrului Național de Management al Crizelor a precizat că Guvernul are pregătite planuri de intervenție pentru situații de urgență și că, la nevoie, resursele disponibile vor fi mobilizate pentru asigurarea serviciilor esențiale.

Totuși, Diaconu a subliniat că responsabilitatea primară pentru asigurarea surselor alternative de apă revine operatorilor, care dețin sau gestionează sonde și alte surse de apă subterană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!