Statele Unite vor începe să desfăşoare arme cu rază lungă de acţiune în Germania în 2026, într-un efort de a-şi demonstra angajamentul faţă de NATO şi faţă de apărarea europeană.

Statele Unite au în pregătire „desfăşurări temporare”, pentru staţionarea pe termen mai lung, a unor astfel de capacităţi, care vor include SM-6, rachete de croazieră Tomahawk şi arme hipersonice în curs de dezvoltare care au o rază mai mare decât capacităţile actuale din Europa, au declarat cele două ţări.

„Statele Unite vor începe în 2026 desfăşurări episodice ale capacităţilor de foc cu rază lungă de acţiune ale forţei sale operaţionale multidomeniu în Germania, ca parte a planificării staţionării pe termen lung a acestor capacităţi în viitor. Atunci când vor fi pe deplin dezvoltate, aceste unităţi convenţionale de foc cu rază lungă de acţiune vor include arme SM-6, Tomahawk şi arme hipersonice în curs de dezvoltare, care au o rază de acţiune semnificativ mai mare decât actualele arme de foc terestre din Europa.

Exercitarea acestor capacităţi avansate va demonstra angajamentul Statelor Unite faţă de NATO şi contribuţia lor la descurajarea integrată europeană”, arată un comunicat publicat de Casa Albă „în urma discuţiilor purtate înaintea summitului NATO” de guvernele Statelor Unite şi Germaniei.

În afară de modernizarea din ultimii ani a bombelor nucleare americane din Europa, aceste arme vor fi cele mai puternice arme americane desfăşurate pe continent începând cu anii 1980, spun experţii.

Rachetele terestre cu o rază de acţiune mai mare de 500 de kilometri au fost interzise până în 2019 de Tratatul privind forţele nucleare cu rază intermediară (INF), semnat de fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov şi fostul preşedinte american Ronald Reagan în 1987.

A fost prima dată când cele două superputeri ale Războiului Rece au convenit să îşi reducă arsenalele nucleare şi au eliminat o întreagă categorie de arme. Aliniindu-se semnatarilor, Germania, Ungaria, Polonia şi Republica Cehă şi-au distrus rachetele în anii 1990, fiind urmate ulterior de Slovacia şi Bulgaria.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Însă Statele Unite s-au retras din Tratatul INF în 2019, afirmând că Moscova încalcă acordul dând exemplu dezvoltarea de către Rusia a rachetei de croazieră 9M729 cu lansare de la sol, cunoscută în NATO ca SSC-8.

Kremlinul a negat în mod repetat acuzaţia şi apoi a impus un moratoriu asupra propriei dezvoltări de rachete interzise anterior de Tratatul INF – rachete balistice şi de croazieră terestre cu rază de acţiune între 500 km şi 5.500 km.

La sfârşitul lunii iunie, Vladimir Putin a declarat însă că Moscova ar trebui să reia producţia de rachete cu rază intermediară şi mai scurtă de acţiune, cu focoase nucleare, după ce Statele Unite au adus rachete similare în Europa şi Asia. Putin a declarat că Rusia s-a angajat să nu desfăşoare astfel de rachete, dar că Statele Unite au reluat producţia acestora, le-au adus în Danemarca pentru exerciţii şi le-au dus, de asemenea, în Filipine, potrivit Reuters, citat de News.ro.

#NATO #rachete #SUA

Tendința de scădere a aportului ape în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk continuă să se agraveze, afirmă ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, în ultimele 5 zile, media zilnică a debitului de intrare a scăzut la doar 19 m³/s (față de media de 38 m³/s înregistrată la începutul lunii).

Luni indicatorul era 15 m³/s, marți – 29 m³/s, miercuri – 19 m³/s, joi – 18 m³/s, iar vineri a înregistrat un nou record negativ istoric de 14 m³/s.

„Această tendință negativă începe să afecteze direct debitele din aval. Dacă până la data de 20 august deversările din lacul de acumulare Dubăsari au fost menținute la un nivel de 77–78 m³/s, ieri debitul a fost redus la 72 m³/s, iar pentru astăzi este preconizată o scădere suplimentară până la 65 m³/s. Situația devine din ce în ce mai tensionată pentru întregul ecosistem al fluviului, pentru aprovizionarea și gestionarea resurselor de apă”, informează ministrul.

Funcționarul a mai notat pe rețelele de socializare că Ministerul Mediului se află în contact permanent cu toate instituțiile de resort, inclusiv cu autoritățile din Ucraina, iar la finalul acestei luni va avea loc o nouă ședință extraordinară cu responsabilii din țara vecină.

În context, consumatorii, agenții economici și autoritățile locale sunt rugate să monitorizeze stațiile de captare, să utilizeze responsabil apa, să reducă pierderile din rețea și să stopeze consumul nejustificat.

Și primarul Capitalei, Ion Ceban, a comunicat despre scăderea debitului în lacul de la Dubăsari. Edilul a punctat că autoritățile municipale sunt pregătite să pornească toate pompele instalate în ultima perioada la stația de captare, iar locuitorii nu vor rămâne fără apă.

„Suntem gata ca la Stația de Captare să pornim toate pompele pe care le-am instalat în ultima perioadă pentru a capta apa și a o aduce în stație, pentru ca aceasta să nu se oprească și să continuăm aprovizionarea locuitorilor. Barajul construit, la fel, ne ajută să menținem apa în zona Stației de Captare. În acest sens, avem o comunicare permanentă și un schimb de date cu prim-ministrul. Primăria Chișinău a întreprins toate măsurile posibile și necesare în situații negative, în cazul în care apa va fi diminuată pe râul Nistru”, a transmis Ion Ceban.

#apa #Gheorghe Hajder #Ion Ceban #Nistru #statii de captare