Statele Unite vor începe să desfăşoare arme cu rază lungă de acţiune în Germania în 2026, într-un efort de a-şi demonstra angajamentul faţă de NATO şi faţă de apărarea europeană.

Statele Unite au în pregătire „desfăşurări temporare”, pentru staţionarea pe termen mai lung, a unor astfel de capacităţi, care vor include SM-6, rachete de croazieră Tomahawk şi arme hipersonice în curs de dezvoltare care au o rază mai mare decât capacităţile actuale din Europa, au declarat cele două ţări.

„Statele Unite vor începe în 2026 desfăşurări episodice ale capacităţilor de foc cu rază lungă de acţiune ale forţei sale operaţionale multidomeniu în Germania, ca parte a planificării staţionării pe termen lung a acestor capacităţi în viitor. Atunci când vor fi pe deplin dezvoltate, aceste unităţi convenţionale de foc cu rază lungă de acţiune vor include arme SM-6, Tomahawk şi arme hipersonice în curs de dezvoltare, care au o rază de acţiune semnificativ mai mare decât actualele arme de foc terestre din Europa.

Exercitarea acestor capacităţi avansate va demonstra angajamentul Statelor Unite faţă de NATO şi contribuţia lor la descurajarea integrată europeană”, arată un comunicat publicat de Casa Albă „în urma discuţiilor purtate înaintea summitului NATO” de guvernele Statelor Unite şi Germaniei.

În afară de modernizarea din ultimii ani a bombelor nucleare americane din Europa, aceste arme vor fi cele mai puternice arme americane desfăşurate pe continent începând cu anii 1980, spun experţii.

Rachetele terestre cu o rază de acţiune mai mare de 500 de kilometri au fost interzise până în 2019 de Tratatul privind forţele nucleare cu rază intermediară (INF), semnat de fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov şi fostul preşedinte american Ronald Reagan în 1987.

A fost prima dată când cele două superputeri ale Războiului Rece au convenit să îşi reducă arsenalele nucleare şi au eliminat o întreagă categorie de arme. Aliniindu-se semnatarilor, Germania, Ungaria, Polonia şi Republica Cehă şi-au distrus rachetele în anii 1990, fiind urmate ulterior de Slovacia şi Bulgaria.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Însă Statele Unite s-au retras din Tratatul INF în 2019, afirmând că Moscova încalcă acordul dând exemplu dezvoltarea de către Rusia a rachetei de croazieră 9M729 cu lansare de la sol, cunoscută în NATO ca SSC-8.

Kremlinul a negat în mod repetat acuzaţia şi apoi a impus un moratoriu asupra propriei dezvoltări de rachete interzise anterior de Tratatul INF – rachete balistice şi de croazieră terestre cu rază de acţiune între 500 km şi 5.500 km.

La sfârşitul lunii iunie, Vladimir Putin a declarat însă că Moscova ar trebui să reia producţia de rachete cu rază intermediară şi mai scurtă de acţiune, cu focoase nucleare, după ce Statele Unite au adus rachete similare în Europa şi Asia. Putin a declarat că Rusia s-a angajat să nu desfăşoare astfel de rachete, dar că Statele Unite au reluat producţia acestora, le-au adus în Danemarca pentru exerciţii şi le-au dus, de asemenea, în Filipine, potrivit Reuters, citat de News.ro.

#NATO #rachete #SUA

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.