Republica Moldova nu este doar un stat care aspiră la aderarea la UE, ci un test pentru Uniunea Europeană, susține directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, Ana Revenco. Declarația a fost făcută în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0, organizat de Grupul Media Realitatea.

„Republica Moldova este testul cu turnesol al însăși Uniunii Europene, al capacității Uniunii Europene de a proteja democrațiile liberale într-un stat în care tentaculele Federației Ruse încă sunt adânc înfipte. Asta este miza, nu doar pentru noi”, a declarat Revenco.

Potrivit acesteia, succesul sau eșecul Republicii Moldova are implicații dincolo de granițele țării. „Dacă Moldova reușește, demonstrează că modelul merge, că societățile din zona gri pot să aleagă și pot ține această alegere. Dacă nu, atunci Rusia câștigă un argument și mai puternic… pe care îl va folosi în fiecare zi decenii”, a spus ea.

Ana Revenco a subliniat că responsabilitatea nu aparține doar autorităților, ci întregii societăți.

„Noi nu avem luxul să ne relaxăm, mai ales acum. Nu avem luxul să luăm pauză… pentru că principalii actori nu sunt politicienii și nu sunt instituțiile statului. Sunteți dumneavoastră – societatea civilă, antreprenori, jurnaliști, toți cei care construiesc ceva.”

Totodată, aceasta a transmis că efortul de construcție nu vine cu recunoaștere imediată. „Vor veni momente în care veți face lucruri mărețe… și nu veți primi laude. Și a doua zi veți începe de la capăt. Dar n-așteptați recunoștință. Ea nu va fi. Poate viitoarele generații.”

În final, fosta ministră de Interne a făcut apel la unitate și asumare: „Unitatea contează. Să fim proactivi și strategici și să ne asumăm alegerea pe care am făcut-o… și atunci noi demonstrăm că eu sunt Moldova și că eu sunt Uniunea Europeană.”

Evenimentul Reinvent Moldova 2.0 a reunit experți și lideri de opinie și a fost organizat în format TED Talk, ca platformă de dialog și mobilizare civică pentru parcursul european al țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ana Revenco #reinvent Moldova 2.0

Hotelul Zarea din centrul istoric al Chișinăului a rămas fără cumpărător, deși autoritățile l-au scos la privatizare pentru 106 milioane de lei, iar premierul Vasile Tofan a promovat anterior vânzarea imobilului. Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Ion Dodon, recunoaște că licitația nu a avut rezultatul așteptat și admite că instituția trebuie să se pregătească mai bine pentru următoarea tentativă de privatizare, scrie Bani.md.

„Nu s-a vândut, nu este cel mai bun lucru”, a declarat Ion Dodon în cadrul emisiunii de la Moldova 1, referindu-se la eșecul procedurii de privatizare a hotelului.

Șeful APP a explicat că rezultatul poate fi pus inclusiv pe seama condițiilor mai puțin favorabile pentru investiții, însă a admis că autoritățile trebuie să își îmbunătățească modul în care pregătesc și promovează activele scoase la vânzare. Potrivit acestuia, o nouă licitație ar trebui precedată de o informare mai eficientă a potențialilor investitori.

Eșecul este cu atât mai vizibil cu cât privatizarea Hotelului Zarea beneficiase anterior de promovare la nivelul conducerii Guvernului. Premierul Vasile Tofan a realizat un stand-up în fața imobilului, prezentând oportunitatea de investiție și încercând să atragă atenția asupra proprietății de stat scoase la vânzare.

Cu toate acestea, promovarea publică nu s-a transformat într-o tranzacție, iar hotelul a rămas în proprietatea statului.

Un detaliu important este că viitorul cumpărător nu ar fi fost obligat să păstreze destinația hotelieră a clădirii. Potrivit directorului APP, condițiile privatizării ofereau investitorului libertatea de a decide cum să valorifice imobilul, inclusiv prin transformarea acestuia în spații de birouri sau într-un complex cu destinație mixtă.

„Oportunități, de fapt, acolo sunt destul de multe”, a afirmat Ion Dodon, subliniind că amplasarea proprietății și posibilitățile de reconversie ar putea reprezenta argumente importante pentru eventualii cumpărători.

Directorul APP a dat asigurări că instituția va avea o abordare mai activă la următoarea procedură de privatizare, astfel încât investitorii să cunoască mai bine potențialul economic al imobilului.

Între timp, datele financiare ale Hotelului Zarea arată o deteriorare puternică a profitabilității. Dacă în 2024 întreprinderea a raportat un profit de aproape 200.000 de lei, în 2025 câștigul a coborât la puțin peste 28.000 de lei. Astfel, profitul s-a redus cu aproximativ 86% într-un singur an.

Raportat la prețul de pornire de 106 milioane de lei, profitul anual al hotelului reprezintă doar o fracțiune infimă din valoarea cerută de stat. Totuși, această comparație nu reflectă neapărat valoarea economică a proprietății, întrucât prețul de privatizare poate fi influențat în principal de amplasarea și potențialul imobiliar al clădirii, nu doar de rezultatele activității hoteliere.

Ion Dodon consideră că performanțele financiare modeste demonstrează limitele administrării unor asemenea afaceri de către stat, într-un sector în care concurența privată este puternică.

„Asta ne arată nu faptul că acolo ar fi puține oportunități pentru mediul privat, ci, dimpotrivă, arată că statul nu este cel mai bun administrator și poate nici nu are ce căuta în acest mediu concurențial”, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice.

Deocamdată, autoritățile nu au anunțat, în informațiile prezentate, o dată concretă pentru reluarea licitației și nici dacă prețul de pornire de 106 milioane de lei va fi menținut sau revizuit.

Astfel, după promovarea publică făcută de premier și prima tentativă nereușită de privatizare, statul rămâne proprietarul unui hotel amplasat într-o zonă valoroasă a Capitalei, dar care generează un profit anual de numai câteva zeci de mii de lei.