Ministerul Educației și Cercetării anunță că a finalizat examinarea cazului de violență psihică și fizică semnalat la Instituția de Educație Timpurie nr. 133 din municipiul Chișinău, unde mai mulți copii ar fi fost agresați și umiliți. Investigația a fost inițiată în urma autosesizării MEC și a vizat comportamentul a două educatoare. Ulterior, acestea, precum și directorul interimar al instituției, și-au încetat activitatea profesională.

„Subiectul a fost analizat în cadrul a trei ședințe ale Consiliului de etică al MEC. În procesul de examinare, membrii Consiliului au audiat reprezentantul Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a Consiliului Municipal Chișinău, care a prezentat rezultatele anchetei desfășurate la nivelul instituției. Totodată, ministrul Educației și Cercetării a avut discuții directe cu un grup de părinți ai copiilor afectați.

În urma examinării cazului, au fost încetate raporturile de muncă cu cele două educatoare implicate și cu directorul interimar al instituției. Totodată, cazul este cercetat de către organele procuraturii. Ministerul Educației și Cercetării reiterează că astfel de comportamente sunt inacceptabile și subliniază angajamentul ferm pentru asigurarea unui mediu educațional sigur, în care drepturile și demnitatea fiecărui copil sunt respectate”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Educației.

Totodată, în cadrul ședinței Consiliului de etică de joi, 30 aprilie 2026, au fost examinate și alte 12 sesizări. Următoarea ședință este programată pentru 29 mai 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că mai mulți copii de la grădinița nr. 133 din sectorul Centru al Capitalei au fost bătuți și umiliți de o educatoare. Cazul a ieșit la iveală după ce părinții au instalat microfoane în sala de grupă, iar înregistrările au ajuns la procuratură.

Ulterior, în luna martie educatoarea a depus cererea de demisie.

#Chisinau #educatoare #grădiniță #incetare activitate #violenta

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.