Valoarea acțiunilor unor bănci s-a prăbușit în întreaga lume după ce două bănci americane au dat faliment. Jurnaliștii BBC au centralizat toate informațiile legate de aceste evenimente economice, pentru a-i explica însemnătatea și cât de grav este, notează Bani.md.

Atunci când însuși președintele SUA se străduiește să le spună oamenilor că banii lor sunt în siguranță, înseamnă că guvernul ia în serios un accident financiar, subliniază BBC.

Asigurările date luni de Joe Biden nu au fost doar pentru clienții celor două bănci falimentare. Există ramificații mai largi, în SUA și în întreaga lume.

Iată câteva dintre marile întrebări care au apărut în urma prăbușirii Silicon Valley Bank (SVB) și Signature Bank.

De ce au dat faliment Silicon Valley Bank și Signature Bank?

Silicon Valley Bank – care era specializată în acordarea de împrumuturi companiilor din domeniul tehnologiei – a fost închisă de autoritățile de reglementare din SUA, care i-au confiscat activele. Este cel mai mare faliment al unei bănci americane din ultimii 15 ani, de la criza financiară din 2008.

Banca încercase să strângă bani pentru a acoperi o pierdere rezultată din vânzarea de active afectate de creșterea ratelor dobânzilor. Când au aflat de aceste probleme, clienții s-au grăbit să își retragă fondurile, ceea ce a dus la apariția unei crize de numerar.

Duminică, autoritățile au preluat și Signature Bank din New York, care avea mulți clienți implicați în criptomonede și care a fost considerată instituția cea mai vulnerabilă în fața unui atac bancar similar.

Atât SVB, cât și Signature Bank erau specializate într-un singur sector. De asemenea, erau prea expuse la active ale căror valori au fost presate de creșterea ratelor dobânzilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ce alte bănci sunt în pericol?

Acțiunile băncilor din SUA, Asia și Europa s-au prăbușit în urma colapsului SVB și Signature Bank, investitorii fiind îngrijorați de starea generală a sectorului bancar.

Creditorii mai mici din SUA au fost deosebit de afectați, deși marți și-au revenit. Vânzarea inițială a avut loc în ciuda faptului că aceștia și-au asigurat clienții că au acces la suficient numerar pentru a se putea proteja în caz de șocuri.

Investitorii sunt îngrijorați de faptul că eșecurile celor două bănci sunt un semn al problemelor altor firme. Deoarece majoritatea băncilor s-au expus în numeroase sectoare și, de asemenea, au o mulțime de numerar la îndemână, se presupune că riscul pentru restul sectorului bancar este scăzut.

Cu toate acestea, falimentele au scos în evidență faptul că multe bănci prezintă mai multe riscuri decât par la prima vedere, deoarece multe dintre ele vor fi suferit pierderi din investițiile în obligațiuni guvernamentale pe măsură ce ratele dobânzilor au crescut, împingând valoarea acestora în jos.

Aceasta este o perspectivă cu care investitorii s-au pomenit în ultimele zile și este unul dintre motivele pentru care acțiunile băncilor au scăzut – explică BBC.

Ce industrii sunt afectate?

SVB este un creditor esențial pentru întreprinderile aflate la început de drum (start-up), astfel încât prăbușirea sa a generat temeri legate de un impact în lanț asupra multor industrii, de la tehnologia climatică la cercetarea medicală.

Compania este partenerul bancar pentru aproape jumătate din companiile americane din domeniul tehnologiei și al sănătății finanțate prin capital de risc, care s-au listat la bursă anul trecut.

Una dintre companiile care a fost prinsă în colaps a fost comerciantul de artizanat online Etsy, cu sediul în SUA.

La sfârșitul săptămânii, compania a declarat că a înregistrat o întârziere în emiterea plăților către unii vânzători, având legătură cu prăbușirea SVB.

#banci #faliment #Silicon Valley Bank #SUA

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.