Un economist german avertizează că băncile europene nu sunt complet în siguranță după falimentul SVB

Băncile europene nu sunt complet în siguranţă după colapsul băncilor americane Silicon Valley Bank şi Signature Bank, chiar dacă nu se confruntă cu un risc sistemic, a declarat marţi preşedintele Institutului german de cercetare economică (DIW), Marcel Fratzscher, transmite Reuters.

Chiar dacă există multe motive să fim mai puţin alarmişti, „nu aş spune că suntem complet în siguranţă în Europa, pentru că la rădăcina problemelor pentru cele două bănci americane stă creşterea foarte rapidă a dobânzilor, şi asta a luat prin surprindere foarte mulţi oameni”, a spus Marcel Fratzscher. Economistul german a subliniat că gradul de îndatorare este mult mai mare în SUA decât în Europa, făcând referire la dezechilibrul extrem de mare, existent în cazul SVB, între datoriile pe termen scurt şi investiţiile pe termen lung, care şi-au pierdut din valoare odată cu majorarea dobânzilor.

Cu toate acestea, Marcel Fratzscher a avertizat că şi băncile europene se confruntă cu această problemă.

„Trebuie să fim foarte atenţi”, a spus Fratzscher, adăugând că băncile germane nu şi-au revenit încă pe deplin după criza financiară globală din 2008, care a început cu prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers, care avea „o importanţă sistemică” şi a dat naştere unui efect de domino. „Nu vedem acelaşi lucru în cazul SVB, care este o bancă relativ mică”.

Un val de retragere a depozitelor a provocat săptămâna trecută falimentul a trei bănci americane, SVB, Signature Bank şi Silvergate Bank. SVB, care nu a reuşit să facă faţă retragerilor masive ale depozitelor, a fost închisă vineri de către autorităţile americane. Oficialii încearcă să evite cu orice preţ o stare de panică ce ar împinge deponenţii la retrageri masive din bănci, un „bank run” cu efecte potenţial devastatoare, şi au luat atât în SUA cât şi în Europa măsuri pentru protejarea depozitelor la SVB.

Între timp, agenţia de evaluare financiară Moody’s Investors Service a transmis că este puţin probabil ca băncile europene să fie constrânse să-şi lichideze deţinerile de bonduri în pierdere, aşa cum s-a întâmplat în cazul băncii americane Silicon Valley Bank (SVB), potrivit Reuters. Majorarea dobânzilor a afectat valoarea portofoliilor de bonduri ale băncilor, iar capitalizarea lor bursieră va tinde să se alinieze valorii lor nominale.

„Pe baza nivelului lor solid de lichidităţi şi a profilelor de finanţare, a deţinerilor de numerar şi a depozitelor stabile, considerăm că marile bănci europene sunt în general bine plasate pentru evitarea necesităţii de a-şi vinde bondurile în pierdere”, apreciază analiştii Moody’s.

Agenţia atrage atenţia că o treime din deţinerile de bonduri guvernamentale ale băncilor europene au scadenţa în următorii doi ani, asigurând un flux continuu de numerar şi reducând necesitatea de a vinde active. Colapsul băncilor americane Silicon Valley Bank şi Silvergate a rezultat „din pierderea bruscă a încrederii, care a dus la retrageri masive din depozite. Băncile mai mici, finanţate prin depozite, se pot baza pe stabilitatea deponenţilor lor, astfel încât ele pot aştepta redresarea valorilor bondurilor fără a înregistra costuri de finanţare mai ridicate”, susţine agenţia de evaluare financiară.

#Silicon Valley Bank #economist #SUA

Oamenii legii anunță că, după ce au efectuat miercuri, 37 de percheziții în Moldova și România, au fost descoperite și ridicate 340.000 de comprimate conținând diverse substanțe, 20.000 de flacoane cu doze multiple de substanțe, 28.000 de fiole, 433 de seringi, 8.500 de etichete, 6,5 kilograme de pulberi active, 46 litri de substanțe active lichide și 100 kilograme de celuloză microcristalină.

De asemenea, au fost ridicate sumele de 47.000 euro, 42.000 roni, 193.000 lei moldovenești, 15.800 USD, precum și 8 ceasuri de lux, 2 cristale, posibil pietre prețioase, 5 autoturisme, 2 portofele de criptomonede offline, 25 telefoane mobile și 17 cartele bancare.

„Din activități a rezultat faptul că grupul infracțional a avut pe stoc produse și substanțe active suficiente pentru producerea a peste un milion de doze de anabolizante (sub formă de comprimate, fiole, flacoane sau pulberi). În cauză s-a reținut că, mai mulți cetățeni cu dublă cetățenie moldovenească/ română au constituit, în a doua jumătate a anului 2021, un grup infracțional organizat specializat în fabricarea de produse care conțin substanțe dopante cu grad de mare risc. Aceștia au înființat un laborator clandestin de fabricare a produselor care conțin substanțe dopante cu grad de mare risc, întreaga schemă fiind condusă de un absolvent al facultății de farmacie din Moldova”.

Precursorii necesari fabricării produselor conținând substanțe dopante cu grad de mare risc au fost introduși în România prin intermediul unor colete expediate din China. După primirea substanței active, membrii grupului infracțional au fabricat produsele în laboratorul clandestin, după care au expediat produsele finite consumatorilor de astfel de substanțe de pe teritoriul României și al Uniunii Europene.

„Din actele de urmărire penală rezultă faptul că, începând cu a doua jumătate a anului 2021, membrii grupului infracțional a expediat colete în urma cărora au obținut suma de cel puțin 1.000.000 euro, sumă care a fost investită în bunuri aflate în Moldova. Inițial, aceștia fabricau produsele în Moldova și le expediau prin contrabandă în UE, apoi și-au transferat activitatea în România”:

În rezultatul acțiunilor desfășurate, în România au fost reținute pentru 24 de ore 11 persoane, iar oamenii legii au depus demersuri pentru aplicarea arestului preventiv în privința acestora. Dintre aceștia, patru persoane au dublă cetățenie, o persoană are doar cetățenia Moldovei, iar șase – a României.