O analiză BBC atestă că 20% dintre morții raportați de Rusia în războiul din Ucraina sunt ofițeri.

Ultima dată când Ministerul rus al Apărării a raportat pierderi suferite în războiului din Ucraina a fost pe 25 martie. Atunci, autoritățile ruse au anunțat moartea a 1.351 de militari. Forțele armate ale Ucrainei anunță însă o cifră mult mai mare – 18,3 mii de oameni.

Începând cu 5 aprilie, surse oficiale ruse au publicat numele a cel puțin 1.083 de soldați ruși morți, anunță BBC.

Din cei 1.083 de morți identificați, 217 sunt ofițeri. Ceea ce reprezintă 20% din numărul întregului personal militar din lista pierderilor confirmate ale armatei ruse.

O tendință similară a fost observată și în timpul primului studiu al BBC Russian Service privind pierderile armatei ruse – apoi din 557 de morți identificați, 109 erau ofițeri, adică 19,6%.

Un număr atât de mare de ofițeri în listele de pierderi oficiale atestă că fiecare al cincilea rus care a murit pe câmpul de luptă a fost ofițer. În mod tradițional, cadavrele comandanților morți din armata rusă încearcă să fie trimise acasă în mod prioritar, iar decesele lor sunt mai des anunțate public, spune Samuel Crenny-Evans de la Institutul Regal Britanic pentru Studii de Apărare și Securitate.

„În conflictele din trecut, armata rusă a acordat mai multă atenție evacuării cadavrelor ofițerilor morți. Și mai puțină atenție a fost acordată ofițerilor militari de rang inferior după moarte. Dar, în același timp, ofițerii alcătuiesc cu adevărat coloana vertebrală a forţelor armate ruse”, spune expertul.

Kievul susține că șapte generali ruși au murit deja în timpul războiului din Ucraina, dar Rusia a confirmat doar moartea generalului-maior Andrei Suhovețchi.

NOTĂ: În contextul condițiilor de război, este imposibil de verificat veridicitatea declarațiilor părților implicate în conflict!

#armata rusa #morți #Ucraina

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.