Participarea femeilor la alegerile din Republica Moldova a crescut în perioada anilor 2021–2025, atât în calitate de alegătoare, cât și în roluri de administrare a procesului electoral, relevă o analiză realizată de Comisia Electorală Centrală. Potrivit analizei, implicarea femeilor în procesul electoral a înregistrat progrese semnificative, atât la nivelul participării la vot, cât și în structurile responsabile de organizarea și desfășurarea scrutinelor, transmite IPN.

Conform datelor prezentate de CEC, ponderea femeilor în rândul alegătorilor a crescut de la 53,48% în anul 2021 la 54,33% în anul 2025.

Totodată, femeile domină structurile de administrare electorală. Astfel, în consiliile electorale de circumscripție, proporția femeilor a depășit 71% în 2025, comparativ cu puțin peste 64% înregistrat în 2021.

În birourile electorale ale secțiilor de votare, ponderea femeilor a ajuns la peste 80% în 2025, față de 78% cu patru ani în urmă, potrivit aceleiași analize. Analiza CEC evidențiază, de asemenea, o creștere semnificativă a numărului funcționarilor electorali instruiți în perioada analizată. În acest sens, numărul persoanelor instruite a crescut de la puțin peste 6 mii în anul 2021 la peste 12 mii în anul 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Femeile reprezintă aproximativ 83% din totalul funcționarilor electorali instruiți în ambele scrutine, arată datele incluse în raport. Totodată, documentul menționează și o creștere a participării alegătorilor din diaspora la alegeri. Potrivit CEC, această evoluție a fost sprijinită de introducerea unor mecanisme suplimentare de vot, inclusiv votul prin corespondență. Analiza subliniază că aceste tendințe reflectă o implicare tot mai accentuată a femeilor în procesele electorale și administrative din Republica Moldova.

#alegeri #femei #proces electoral

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.