Participarea femeilor la alegerile din Republica Moldova a crescut în perioada anilor 2021–2025, atât în calitate de alegătoare, cât și în roluri de administrare a procesului electoral, relevă o analiză realizată de Comisia Electorală Centrală. Potrivit analizei, implicarea femeilor în procesul electoral a înregistrat progrese semnificative, atât la nivelul participării la vot, cât și în structurile responsabile de organizarea și desfășurarea scrutinelor, transmite IPN.

Conform datelor prezentate de CEC, ponderea femeilor în rândul alegătorilor a crescut de la 53,48% în anul 2021 la 54,33% în anul 2025.

Totodată, femeile domină structurile de administrare electorală. Astfel, în consiliile electorale de circumscripție, proporția femeilor a depășit 71% în 2025, comparativ cu puțin peste 64% înregistrat în 2021.

În birourile electorale ale secțiilor de votare, ponderea femeilor a ajuns la peste 80% în 2025, față de 78% cu patru ani în urmă, potrivit aceleiași analize. Analiza CEC evidențiază, de asemenea, o creștere semnificativă a numărului funcționarilor electorali instruiți în perioada analizată. În acest sens, numărul persoanelor instruite a crescut de la puțin peste 6 mii în anul 2021 la peste 12 mii în anul 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Femeile reprezintă aproximativ 83% din totalul funcționarilor electorali instruiți în ambele scrutine, arată datele incluse în raport. Totodată, documentul menționează și o creștere a participării alegătorilor din diaspora la alegeri. Potrivit CEC, această evoluție a fost sprijinită de introducerea unor mecanisme suplimentare de vot, inclusiv votul prin corespondență. Analiza subliniază că aceste tendințe reflectă o implicare tot mai accentuată a femeilor în procesele electorale și administrative din Republica Moldova.

#alegeri #femei #proces electoral

Violența și bullyingul au fost cele mai frecvente probleme sesizate în instituțiile de învățământ din Moldova în perioada 2024-2026. Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării a examinat 40 de cazuri, în care au fost constatate 52 de abateri de la normele de etică și integritate.

Potrivit raportului Consiliului, 16 sesizări au vizat violența și bullyingul. Alte 14 cazuri au fost legate de colectarea de bani și corupție, iar 12 au vizat probleme de management și conflicte. Au mai fost înregistrate patru cazuri de ultragiere a cadrelor didactice.

Cele mai multe sesizări au venit din municipiul Chișinău. Aici au fost înregistrate 15 cazuri, adică 37,5% din total. Câte trei cazuri au fost raportate în raionul Fălești și în UTA Găgăuzia.

În raioanele Strășeni, Orhei, Drochia, Briceni și Ungheni au fost câte două cazuri. Câte un caz a fost înregistrat în Telenești, Nisporeni, Călărași, Anenii Noi, Căușeni, Ialoveni, Taraclia, Dubăsari și Tiraspol.

Potrivit datelor, cele mai multe cazuri au fost raportate în licee – 14, urmate de gimnazii, cu 13 cazuri., iar în grădinițe au fost înregistrate 10 cazuri.

Din cele 40 de cazuri, 30 au fost deja examinate. Două sunt încă în proces de examinare, cinci au fost suspendate, iar trei au fost clasate.

În urma celor 30 de cazuri examinate, Consiliul a luat 56 de măsuri și decizii. Trei persoane au rămas fără grad managerial sau didactic, iar în alte cinci cazuri s-a decis încetarea contractului de muncă sau demisia.

Au mai fost aplicate șapte sancțiuni disciplinare, sub formă de mustrare aspră, mustrare sau avertisment. În 34 de situații au fost emise notificări de atenționare, iar șapte cazuri au fost transmise Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică pentru examinare, monitorizare sau acordarea de suport.

Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării a fost creat în iulie 2024 și examinează sesizările privind posibile încălcări ale normelor de etică și integritate în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic.