Majoritatea orașelor lumii nu vor putea găzdui Jocurile Olimpice (JO) în timpul verii în următoarele decenii, deoarece trec peste pragul de căldură umedă sigură și de stres termic, potrivit unei analize CNN a datelor de la CarbonPlan, un grup nonprofit axat pe analize climatologice.

Statele foarte umede din jurul Golfului Mexic, de la Florida până la jumătatea estică a Texasului, ar fi excluse din discuție.

Jocurile care au avut loc în 1996 în Atlanta pur și simplu nu ar fi posibile în 2050. O mare parte din estul Chinei, inclusiv Beijing și Shanghai, ar depăși cu mult limita, la fel ca Hong Kong și zone imense din Asia de Sud-Est, transmite digi24.ro.

Sugestiile de modificare a calendarului Jocurilor Olimpice de vară, astfel încât acestea să nu coincidă cu vârful de caniculă, sunt din ce în ce mai puternice, iar acest lucru a mai fost făcut. Sydney, unde vara este caniculă, a organizat Jocurile din 2000 în septembrie și octombrie, în timpul primăverii din emisfera sudică.

Orașele din nord-vestul Europei – cum ar fi Londra, Oslo și Stockholm – ar putea deveni mai atractive pentru eveniment, în timp ce orașele mediteraneene – inclusiv Palermo din Sicilia și Sevilla din Spania – sunt în mare parte peste prag.

Soluția unui expert japonez

Yuri Hosokawa, profesor asistent de științe sportive la Universitatea Waseda din Japonia, a condus planul de răspuns la căldură la Sapporo: „Insolația prin efort, cea mai gravă formă de boală termică. Trebuie să ne asigurăm că persoana este tratată imediat, în mod ideal în 30 de minute de la colaps”.

Hosokawa și echipele lui au tratat cazurile de insolație și epuizare din cauza căldurii prin scufundarea oamenilor în băi de gheață, pentru a le scădea temperatura corpului. Unii sportivi din Tokyo ezitau să facă o baie cu gheață și au fost înveliți cu prosoape care fuseseră înmuiate în apă rece ca gheața.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Hosokawa este unul dintre experții care solicită comunităților sportive la nivel global să schimbe modul în care sunt programate sporturile, dar și să relaxeze anumite reguli.

„Îmi place sportul și vreau ca și copiii mei să facă sport când vor crește. Dar dacă vrem să facem asta, trebuie să ne gândim serios la schimbările și programarea regulilor”, a declarat expertul.

#analiza #CNN #Jocurile Olimpice

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.