Convențiile de la Geneva împlinesc luni, pe 12 august, 75 de ani. Ratificate la nivel universal, acestea formează nucleul dreptului internațional umanitar (DIU), care reglementează desfășurarea conflictelor armate pentru a păstra un grad de umanitate chiar și în cele mai grele condiții de război.

DIU este expresia formală a unor valori umane universal împărtășite și profund înrădăcinate. De-a lungul istoriei, cu greu a existat un război care să nu aibă anumite reguli privind desfășurarea ostilităților și protecția persoanelor aflate în pericol, cum ar fi deținuții, copiii sau răniții și bolnavii.

Practicile de război din timpurile străvechi reflectă diferitele tipuri de norme internaționale de război în vigoare în prezent: norme care disting tipurile de inamici; norme care descriu limitările legate de persoane, timp, loc și metode de desfășurare a războiului; și chiar norme care interzic războiul în totalitate. Numeroase texte antice conțin norme care pledează pentru limitarea modului în care sunt purtate războaiele, reflectând caracterul universal și durabil al principiilor DIU.

ICRC este gardianul Convențiilor de la Geneva, dar nu poate impune dreptul internațional umanitar statelor care nu doresc acest lucru și nici nu este un arbitru între părțile la un conflict. Mai degrabă, este un element al unui ecosistem conceput pentru a opri încălcările DIU. Pentru a produce efecte depline, părțile trebuie să consimtă și să faciliteze acțiunile de ajutor, așa cum sunt obligate din punct de vedere juridic să facă. ICRC face apel la toate părțile implicate într-un conflict să respecte DIU, deoarece acesta li se aplică în egală măsură, indiferent de motivele conflictului sau de acțiunile oricăreia dintre ele.

Ceea ce auzim cel mai des la știri sunt cazurile în care DIU – dreptul războiului – nu este respectat. Crimele de război sunt comise în fiecare zi nesancționat. Ne confruntăm cu utilizarea copiilor-soldați, cu atacuri nediscriminatorii asupra civililor și cu maltratarea deținuților. Aceste încălcări sunt întotdeauna inacceptabile și trebuie condamnate, eradicate și urmărite penal.

Tratatele internaționale care fac parte din legile războiului au salvat nenumărate vieți. Tratatele care interzic și limitează utilizarea armelor au prevenit uciderea și mutilarea fără discernământ a civililor. S-a dovedit că aceste tratate funcționează chiar dacă statele puternice care dețin sau utilizează astfel de arme nu sunt semnatare. Numărul victimelor cauzate de munițiile cu dispersie este în scădere accentuată, iar semnatarii au distrus în mod colectiv 99% din totalul stocurilor mondiale de muniții cu dispersie de la adoptarea Convenției privind munițiile cu dispersie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Respectarea DIU ajută la revenirea la situație de pace. DIU a fost creat pentru a împiedica războaiele să devină și mai feroce și pentru a facilita revenirea la situație de pace.

„Atunci când DIU este respectat, sunt salvate vieți, spitalele și școlile rămân deschise, piețele pot funcționa și reconcilierea după conflict devine mai ușoară,” a declarat Mirjana Spoljaric, președintele ICRC.

După 75 de ani, este timpul să facem din DIU o prioritate politică. Într-o lume divizată, există o forță potențială incredibilă în faptul că fiecare stat a decis că limitarea costului uman al războiului este obligația sa legală. Umanitatea este un principiu universal, iar acest consens unic trebuie îmbrățișat, nu dat la o parte. Aceste reguli rămân la fel de relevante astăzi ca întotdeauna.

Despre ICRC

Comitetul Internațional al Crucii Roșii (ICRC) este o organizație neutră, imparțială și independentă, cu un mandat exclusiv umanitar care decurge din Convențiile de la Geneva din 1949. Acesta ajută oamenii din întreaga lume afectați de conflicte armate și alte violențe, făcând tot posibilul pentru a le proteja viața și demnitatea și pentru a le ușura suferința, adesea alături de partenerii săi din cadrul Crucii Roșii și Semilunii Roșii.

#75 de ani #Convențiile de la Geneva #dreptul international

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.