Convențiile de la Geneva împlinesc luni, pe 12 august, 75 de ani. Ratificate la nivel universal, acestea formează nucleul dreptului internațional umanitar (DIU), care reglementează desfășurarea conflictelor armate pentru a păstra un grad de umanitate chiar și în cele mai grele condiții de război.

DIU este expresia formală a unor valori umane universal împărtășite și profund înrădăcinate. De-a lungul istoriei, cu greu a existat un război care să nu aibă anumite reguli privind desfășurarea ostilităților și protecția persoanelor aflate în pericol, cum ar fi deținuții, copiii sau răniții și bolnavii.

Practicile de război din timpurile străvechi reflectă diferitele tipuri de norme internaționale de război în vigoare în prezent: norme care disting tipurile de inamici; norme care descriu limitările legate de persoane, timp, loc și metode de desfășurare a războiului; și chiar norme care interzic războiul în totalitate. Numeroase texte antice conțin norme care pledează pentru limitarea modului în care sunt purtate războaiele, reflectând caracterul universal și durabil al principiilor DIU.

ICRC este gardianul Convențiilor de la Geneva, dar nu poate impune dreptul internațional umanitar statelor care nu doresc acest lucru și nici nu este un arbitru între părțile la un conflict. Mai degrabă, este un element al unui ecosistem conceput pentru a opri încălcările DIU. Pentru a produce efecte depline, părțile trebuie să consimtă și să faciliteze acțiunile de ajutor, așa cum sunt obligate din punct de vedere juridic să facă. ICRC face apel la toate părțile implicate într-un conflict să respecte DIU, deoarece acesta li se aplică în egală măsură, indiferent de motivele conflictului sau de acțiunile oricăreia dintre ele.

Ceea ce auzim cel mai des la știri sunt cazurile în care DIU – dreptul războiului – nu este respectat. Crimele de război sunt comise în fiecare zi nesancționat. Ne confruntăm cu utilizarea copiilor-soldați, cu atacuri nediscriminatorii asupra civililor și cu maltratarea deținuților. Aceste încălcări sunt întotdeauna inacceptabile și trebuie condamnate, eradicate și urmărite penal.

Tratatele internaționale care fac parte din legile războiului au salvat nenumărate vieți. Tratatele care interzic și limitează utilizarea armelor au prevenit uciderea și mutilarea fără discernământ a civililor. S-a dovedit că aceste tratate funcționează chiar dacă statele puternice care dețin sau utilizează astfel de arme nu sunt semnatare. Numărul victimelor cauzate de munițiile cu dispersie este în scădere accentuată, iar semnatarii au distrus în mod colectiv 99% din totalul stocurilor mondiale de muniții cu dispersie de la adoptarea Convenției privind munițiile cu dispersie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Respectarea DIU ajută la revenirea la situație de pace. DIU a fost creat pentru a împiedica războaiele să devină și mai feroce și pentru a facilita revenirea la situație de pace.

„Atunci când DIU este respectat, sunt salvate vieți, spitalele și școlile rămân deschise, piețele pot funcționa și reconcilierea după conflict devine mai ușoară,” a declarat Mirjana Spoljaric, președintele ICRC.

După 75 de ani, este timpul să facem din DIU o prioritate politică. Într-o lume divizată, există o forță potențială incredibilă în faptul că fiecare stat a decis că limitarea costului uman al războiului este obligația sa legală. Umanitatea este un principiu universal, iar acest consens unic trebuie îmbrățișat, nu dat la o parte. Aceste reguli rămân la fel de relevante astăzi ca întotdeauna.

Despre ICRC

Comitetul Internațional al Crucii Roșii (ICRC) este o organizație neutră, imparțială și independentă, cu un mandat exclusiv umanitar care decurge din Convențiile de la Geneva din 1949. Acesta ajută oamenii din întreaga lume afectați de conflicte armate și alte violențe, făcând tot posibilul pentru a le proteja viața și demnitatea și pentru a le ușura suferința, adesea alături de partenerii săi din cadrul Crucii Roșii și Semilunii Roșii.

#75 de ani #Convențiile de la Geneva #dreptul international

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.