Pe 3 noiembrie, Republica Moldova are de ales încotro se îndreaptă, către Uniunea Europeană, spațiul libertății, păcii și bunăstării, sau înapoi, în izolarea internațională, sărăcia, corupția și instabilitatea în care ne-am aflat de la independență încoace, scrie deschide.md.
Duminica aceasta, avem de ales între doi candidați la președinție cu profiluri diametral opuse. Maia Sandu, președintele din ultimii patru ani, persoană integră, fără dosare de corupție pe numele său, cu o imagine foarte bună la nivel internațional și cu un credit de încredere uriaș din partea liderilor europeni. De cealaltă parte îl avem pe fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, un politician fără carismă și fără un discurs cursiv și credibil (cine a urmărit dezbaterile de duminică s-a convins de acest lucru), cu dosare deschise pe numele său și cu veleități pro-ruse. Deși încearcă să convingă cetățenii că și el este pro-european, Stoianoglo a fost înaintat la aceste alegeri de PSRM, este dus de mână peste tot de Igor Dodon, alias Kremlinovici, și este susținut de grupările criminale care au organizat cumpărarea masivă de voturi în cadrul scrutinului de pe 20 octombrie.
Succese pe arena internațională
Una dintre principalele atribuții ale președintelui este politica externă. Șeful statului este, în fond, imaginea R. Moldova pe arena internațională. Victoria Maiei Sandu în alegerile din 2020 a redeschis porțile Europei pentru noi, după ce, în mandatul fostului șef al statului, actualul ”mentor” al lui Stoianoglo, Igor Dodon, niciun lider internațional, cu excepția dictatorilor Putin și Lukașenko, nu își dorea să respire același aer cu președintele de la Chișinău.
Primul succes înregistrat de șeful statului a fost deblocarea asistenței externe, fără de care ar fi fost greu, dacă nu imposibil, să trecem peste crizele suprapuse cu care ne-am confruntat în ultimii ani. Din 2021 încoace, doar partea de grant din finanțările oferite de UE R. Moldova a constituit 240 de milioane de euro. Aproape un sfert de miliard de euro de care R. Moldova a beneficiat în această perioadă fără a fi nevoită ulterior să-l întoarcă. La acești bani se alătură ajutoarele financiare consistente oferite de principalii parteneri, precum România, Marea Britanie, Franța, Germania, SUA, Canada, Japonia, etc.
Un alt succes notabil al președintelui Maia Sandu a fost demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Desigur, se vor găsi persoane care vor spune că, dacă nu era invazia rusă din Ucraina, nu mai primeam noi statutul de candidat la aderarea la UE. Totuși, trebuie să înțelegem că, dacă la Chișinău era un președinte de factura lui Dodon sau Stoianoglo, conjunctura favorabilă nu ar fi funcționat. Imaginea pozitivă a Maiei Sandu pe arena internațională și relațiile sale foarte bune cu marii lideri europeni au catalizat grăbirea acestui proces. Astfel, într-un timp record, R. Moldova s-a transformat dintr-un stat fără perspective clare de aderare la UE în unul dintre fruntașii procesului de integrare europeană. Mai mult, la sfârșitul lunii iunie a anului curent, blocul comunitar a demarat negocierile de aderare cu R. Moldova.
De la independență încoace, malurile Prutului n-au fost niciodată mai apropiate ca în ultimii patru ani. România este, pe bună dreptate, principalul susținător al R. Moldova pe toate palierele, fiind și avocatul integrării noastre în UE. În ultimii ani, cu sprijinul României au fost și sunt implementate nenumărate proiecte pe teritoriul R. Moldova, de la construcția unor obiecte de infrastructură de importanță majoră, precum poduri peste Prut, interconectări energetice între România și R. Moldova, care ne conectează inclusiv la rețeaua energetică europeană, până la proiecte mai mici în majoritatea localităților, precum reparația școlilor, grădinițelor, procurarea autobuzelor școlare, proiecte culturale și educaționale, etc. Relațiile apropiate dintre cele două maluri ale Prutului pot fi observate și când ne uităm la numărul vizitelor efectuate de Maia Sandu și ceilalți lideri moldoveni la București și vice-versa. Prima vizită oficială în R. Moldova după victoria Maiei Sandu la prezidențialele din 2020 a fost cea a liderului de la Cotroceni, Klaus Iohannis.
Multitudinea de întâlniri bilaterale dintre oficialii și funcționarii de toate nivelurile de la Chișinău și București, coordonarea acțiunilor între cele două maluri ale Prutului în eforturile de promovare a parcursului european al R. Moldova, precum și promovarea intereselor noastre de către oficialii români pe arena internațională au rezultat în declarațiile, mai în glumă, mai în serios, că R. Moldova ar avea două guverne, doi miniștri de Externe, etc.
Și nivelul relațiilor cu vecinul din est, Ucraina, au cunoscut o creștere importantă. R. Moldova, prin vocea Maiei Sandu, a fost unul dintre principalii susținători regionali ai Ucrainei de la invazia criminală a Rusiei pe 24 februarie 2022. Multiplele întâlniri bilaterale cu liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, cooperarea continuă moldo-ucraineană pe mai multe paliere, inclusiv cel al integrării europene, al securității și al luptei contra ingerințelor ruse, au contribuit nu doar la întărirea relațiilor dintre cele două state, dar și la prevenirea unor scenarii sumbre puse la cale de Federația Rusă în R. Moldova.
În timp ce Maia Sandu se află la un apel telefonic distanță de majoritatea marilor lideri mondiali, Alexandr Stoianglo, în scurta sa experiență politică externă, nu și-a creat niciun contact important. În timpul mandatelor sale de deputat, acesta a fost membru al grupurilor parlamentare de prietenie cu țări precum Rusia, Belarus, Turcia, statele Asiei Centrale, Azerbaidjan, Ucraina sau Bulgaria. Mai mult, conexiunile sale cu Federația Rusă, stat paria la nivel internațional din cauza invaziei în Ucraina, l-ar transforma într-un președinte indezirabil pe la marile case europene și occidentale. Să nu uităm nici de Ucraina, care, cel mai probabil, ar lua măsuri hotărâte pentru a securiza frontierele cu R. Moldova, având în vedere că un președinte pro-rus la Chișinău ar putea permite transformarea Aeroportului într-o pistă de aterizare a trupelor ruse pe teritoriul nostru. Nici relațiile cu România nu ar rămâne la același nivel. Chiar dacă Stoianoglo are și cetățenie română, Bucureștiul nu a arătat, până acum, că ar fi dispus să discute cu politicienii pro-ruși.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Onestitate și integritate vs. corupție și legături cu grupările interlope
În cadrul carierei sale politice, Maia Sandu s-a evidențiat drept un luptător împotriva corupției sistemice și a intereselor criminale. Cu un CV imaculat, nepătat de scandaluri de corupție, cu o avere modestă și fără venituri din surse tenebre, șeful statului s-a angajat, din postura de șef al statului, în procesul de stârpire a corupției din R. Moldova, promovând activ reforma sistemului justiției. Deși reforma a avut rezultate limitate, Maia Sandu poate invoca drept argument rezistența sistemului, din care a făcut parte și Stoianoglo.
De cealaltă parte, Alexandr Stoianoglo are dosare pentru fapte de corupere pasivă, fals în declarații și abuz de serviciu. A mai fost acuzat de îmbogățire ilicită, de divulgarea datelor urmăririi penale, dar și de depășirea atribuțiilor de serviciu. Pentru aceste acuzații, Stoianoglo a fost suspendat în 2021 din funcția de procuror general, fiind ulterior reținut.
De asemenea, Stoianoglo ar avea legături strânse cu mai mulți oligarhi fugari și reprezentanți ai grupărilor criminale, aflați sub sancțiuni internaționale. Este vorba despre condamnatul fugar Ilan Șor, raiderul nr.1 din CSI, Veaceslav Platon sau hoțul în lege Grigore Caramalac, alias ”Grișa Bulgarul”.
Stoianoglo a fost criticat pentru amânările și lipsa de progres în dosarele de corupție ce îl vizau pe Ilan Șor. Deși Șor a fost condamnat inițial în dosarul fraudei bancare, cazurile sale au stagnat în perioada mandatului lui Stoianoglo, alimentând speculațiile privind protecția acestuia. Mai mult, gruparea criminală Șor l-a susținut și îl susține activ pe Stoianoglo în această campanie (Vezi cazul medicului de la azilul de bătrâni din Comrat care a fost plătit de Șor să manipuleze alegătorii să voteze „NU” la referendum și „DA” pentru Stoianoglo).
Veaceslav Platon îi datorează lui Stoianoglo libertatea sa, fie și în exil la Londra. Acesta a fost eliberat din închisoare cu concursul procurorului general din acea perioadă, după care a fugit din R. Moldova. Abia după dispariția lui, procurorii au emis un nou mandat de arestare. Să ne amintim și de faptul că, în 2021, soția lui Stoianoglo a devenit asociată la două companii din Ucraina – Verlok Development Inc şi Jet Business Limited – în spatele cărora se află Platon. Chiar dacă Platon și Stoianoglo au acuzat că aceste acțiuni au fost regizate la comanda oponenților săi și că, în realitate, soția lui Stoianoglo nu are nimic cu companiile respective, jurnaliștii RISE Moldova scriu că aceasta continuă și în prezent să figureze ca beneficiară a unei cote de 25% din capitalul Jet Business Limited, în timp ce la 75% din capital beneficiar figurează Veaceslav Platon. Să ne amintim și de secvențe video apărute în anul 2020 de la audierea lui Platon de către Stoianoglo, când procurorul general de atunci se adresează condamnatului Platon cu „privet (salut), Slava!”, sugerând că cei doi ar avea relații amicale.
Când vine vorba despre relațiile lui Stoianoglo cu Grigore Caramalac, hoțul în lege care se ascunde la Moscova, acestea ar fi fost create prin intermediul lui Igor Dodon și al unor persoane din cercurile apropiate Kremlinului. După ce Partidul Socialiştilor l-a desemnat pe Stoianoglo candidat la cea mai înaltă funcţie din stat, Caramalac a organizat o întâlnire între Stoianoglo și omul său de încredere, Maxim Moroșan. Cei doi au avut o discuție în sediul filialei PSRM din Bălți, iar a doua zi Moroșan a început să facă, împreună cu grupul său de interlopi, propagandă în susținerea lui Stoianoglo.
Alexandr Stoianoglo și integrarea europeană
În cadrul dezbaterii cu Maia Sandu, candidatul PSRM a încercat să-și argumenteze ”pro-europenismul” menționând că el, în calitate de deputat și șef al comisiei de Securitate din Parlamentul Republicii Moldova la acea dată, ar fi votat și contribuit la aprobarea Acordului de Asociere cu UE, inclusiv la liberalizarea regimului de vize. Realitatea este că și atunci când a votat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană nu din proprie inițiativă, la fel cum a votat și la referendum, adică pus de partid. Atunci pus de PDM, care se afla în acea vreme la guvernare, iar la referendum pus de Dodon și PSRM.
Concluzia acestei analize subliniază faptul că Republica Moldova se află într-un moment decisiv, în care trebuie să aleagă direcția viitorului său politic și social. Candidatura Maiei Sandu reprezintă un angajament clar față de parcursul european, consolidarea relațiilor internaționale și combaterea corupției. Pe de altă parte, Alexandr Stoianoglo apare ca un candidat controversat, cu un trecut legat de personaje și grupări cu interese criminale și pro-ruse, aspecte care ridică semne de întrebare cu privire la independența sa politică și la capacitatea de a reprezenta o Moldovă europeană. Alegerea dintre cei doi este una fundamentală, reflectând opțiunea între progres și modernizare sau un potențial regres în sfera influenței ruse și a corupției instituționale.
