Bazându-se considerabil pe sprijinul extern din partea UE și SUA, Guvernul Moldovei acționează cu o încredere tot mai mare pentru a soluționa problema reintegrării Transnistriei. Perspectivele clare de aderare la UE, bazate pe decizia Bruxelles-ului de a deschide negocierile , par să stimuleze guvernul Republicii Moldova să implementeze politici de reintegrare teritorială, în ciuda riscurilor de escaladare. Întreruperea lanțurilor comerciale și logistice, precum și sancțiunile, au lăsat Transnistria izolată de Rusia din 2022, iar regiunea nu a fost vreodată mai dependentă de autoritățile constituționale din Moldova, scrie Dionis Cenușă, într-o analiză publicată pe Ridl.Luând în considerare că agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei continuă deja al treilea an, Guvernul Moldovei trebuie să aleagă între ambiguitatea din jurul status quo-ului din regiunea transnistreană sau să caute soluții pentru a schimba situația.

Deoarece formatul 5+2 a devenit limitat, autoritățile acționează cu pași mici, sectorial. Un exemplu, în opinia lui Cenușă, ar fi introducerea taxelor vamale începând cu ianuarie 2024. Această tactică, potrivit expertului, va fi influențată semnificativ de rezultatul evenimentelor militare din Ucraina.

Operațiuni hibride care implică Transnistria: Combinații sub „steag fals” și operațiuni de informare

Cu acces limitat la arenele internaționale, în lipsa formatului „5+2”, administrația separatistă din Transnistria încearcă să ajungă la urechile capitalelor occidentale exploatând temerile de extindere a războiului dincolo de granițele ucrainene. În acest context, speculațiile cu privire la încercarea Rusiei de a anexa regiunea separatistă a Moldovei au fost diseminate și amplificate prin publicații din presa din Moldova și cea occidentală în a doua jumătate a lunii februarie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Inițial, acuzația despre scenariul anexării a fost formulată de Ghenadie Ciorba , care se prezintă drept un politician de opoziție din regiunea transnistreană. Nici regimul separatist, nici sursele oficiale ruse nu au negat speculația, indicând că scenariul „anexării” a fost, de fapt, un amestec sub „steag fals” și operațiune de informare. Un singur oficial din regiunea transnistreană, vicepreședintele Consiliului Suprem, Galina Antiufeeva, a declarat că anexarea nu este pe agenda regiunii. Cu toate acestea, lipsa de atribuire și a probelor faptice ale unor astfel de intenții din regiunea separatistă și din Rusia a stimulat dezinformarea cu privire la plauzibilitatea scenariului „anexării”. Gradul ridicat de ambiguitate pe fondul situației militare din Ucraina a creat o percepție publică în Occident despre escaladare iminentă, care ar putea implica chiar ciocniri militare între Moldova și regiunea separatistă. Aceste scenarii negative au ajutat regiunea transnistreană să distragă atenția externă de la acuzațiile sale privind „blocajul economic”.

Autoritățile din Moldova și Ucraina au infirmat scenariul „anexării”. Cu toate acestea, nu a existat o comunicare structurată cu publicul și comunitatea internațională, pentru a anticipa răspândirea dezinformării referitoare la intențiile Rusiei față de regiunea transnistreană. Declararea regiunii separatiste drept parte a Rusiei ar expune-o la acţiuni militare preventive din partea Ucrainei, iar anexarea în acest moment ar implica mai multe costuri decât beneficii strategice pentru Rusia, consideră Cenușă. În mod similar, elitele politico-economice separatiste sunt interesate să mențină și să îmbunătățească status quo-ul, nu să-l demonteze pentru garanții de securitate incerte.

Această operațiune sub steag fals a fost probabil orchestrată de serviciile speciale ruse și separatiste, pentru a semăna un fel de panică în Occident. Deși Tiraspolul a cerut protecție, au existat doar reacții simbolice din partea Rusiei, fără angajamente concrete.

Factorul declanșator din spatele operațiunii de informare falsă

Începând cu ianuarie 2024 , prevederile noului Cod Vamal al Moldovei, aprobat în august 2021, au intrat în vigoare, provocând un răspuns negativ din partea regimului separatist din regiunea transnistreană. Concret, prevederile vamale moldovenești actualizate, în conformitate cu legislația europeană, sunt aplicate uniform în toată țara, fără excepție pentru companiile aflate sub jurisdicția fiscală a regimului separatist. Această schimbare vine după aproape un deceniu de acces relativ ușor pe piața UE pentru companiile care își desfășoară activitatea în regiunea transnistreană – astăzi numărând peste 2.300 – realizată prin adâncirea regimului comercial liberalizat dintre UE și Moldova în 2014. În consecință, începând cu 2023 , aproximativ 70% din exporturile globale ale companiilor din regiune au fost destinate pieței UE; importurile din țările UE în regiunea transnistreană au reprezentat aproape 56%. Implementarea noilor prevederi vamale permite Chișinăului să perceapă taxe vamale pentru activitățile de import și export desfășurate de companiile înregistrate în regiunea transnistreană. Mai mult, modificările aduse legilor de reglementare din 2001 au anulat tratamentul diferențial acordat anterior companiilor din regiune, obligând companiile înregistrate în regiunea transnistreană să plătească taxe pentru poluarea mediului, ca și alte entități din Republica Moldova.

Pentru a atenua potențialul impact socioeconomic, inclusiv o potențială criză umanitară, Chișinăul ar putea lua în considerare o implementare treptată a noilor reglementări vamale în regiune, eventual amânând anumite aspecte fiscale. Abordarea prudentă a Moldovei pare justificată, mai ales având în vedere populația considerabilă din regiunea transnistreană, care include peste 357.000 de persoane care dețin pașapoarte moldovenești.

În paralel, însă, administrația separatistă a negociat compromisuri cu autoritățile moldovenești. În ultimii doi ani, autoritățile moldovenești s-au angajat în discuții cu administrația separatistă în ceea ce privește prelucrarea energiei electrice și a metalelor. Mai exact, Moldova a acceptat să importe energie electrică mai ieftină de la centrala electrică Kuciurgan situată în regiunea transnistreană în schimbul autorizațiilor de mediu pentru prelucrarea metalelor în regiunea separatistă, în special la Uzina Metalurgică din Moldova (MMZ). Aceste preferințe de mediu facilitează importul de fier vechi, inclusiv din UE. În ciuda existenței acestor aranjamente sectoriale, cele două părți nu au reușit să discute despre implementarea noilor reguli vamale. Dezinteresul Moldovei de a se angaja în aceste discuții poate fi motivat de reticența sa de a negocia politici interne cu administrația separatistă, care este percepută ca o extensie a influenței și interferenței Rusiei.

Analiza integrală a lui Dionis Cenușă poate fi citită AICI.

#analiza #anexare #dionis cenusa #Rusia #Transnistria

Republica Moldova marchează anual, pe 1 octombrie, Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice. Numărul persoanelor de 60 de ani și peste este în creștere, iar vârstnicii reprezintă deja mai mult de un sfert din populația țării, arată datele Biroului Național de Statistică. La începutul anului 2026, în Republica Moldova locuiau 611 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste, ceea ce reprezintă aproximativ 26 la sută din populația cu reședință obișnuită.

Femeile sunt majoritare în rândul populației vârstnice. Acestea reprezintă puțin peste 60% dintre persoanele de 60 de ani și peste, iar aproximativ 40 de mii de femei au depășit vârsta de 80 de ani.

Bărbații vârstnici au speranța de viață mai mică decât femeile

Diferența dintre femei și bărbați devine și mai vizibilă odată cu înaintarea în vârstă. La 1 ianuarie 2026 reveneau 66 de bărbați la 100 de femei cu vârsta de 60 de ani și peste. În categoria persoanelor de 85 de ani și peste, raportul era de doar 35 de bărbați la 100 de femei.

Și speranța de viață diferă. În 2025, o femeie de 60 de ani mai avea, în medie, aproximativ 21 de ani de viață, în timp ce pentru un bărbat de aceeași vârstă speranța de viață era de aproximativ 16 ani.

În ceea ce privește protecția socială, la începutul anului 2026 erau înregistrați 671 de mii de pensionari, dintre care 530 mii erau pensionari pentru limită de vârstă. Femeile reprezentau 65,9% dintre pensionarii pentru limită de vârstă.

Femeile au beneficiat de pensii mai mici cu 16% decât cele ale bărbaților

La începutul acestui an, pensia medie pentru limită de vârstă constituie 4.435 de lei, în creștere cu 11,3% față de aceeași perioadă a anului precedent. Pensia medie a bărbaților era de 4.964 lei, iar cea a femeilor – 4.162 de lei.