O analiză realizată de site-ul mediacritica.md scoate la iveală modul în care mai multe instituții media din Republica Moldova au adoptat politica struțului în raport cu evenimentele din Ucraina, trecând sub tăcere teroarea războiului. Potrivit analizei, la două săptămâni de când Federația Rusă a declanșat un conflict armat în Ucraina, telespectatorilor mai multor posturi TV din țara noastră nu le sunt prezentate informații despre atacurile trupelor rusești asupra marelor orașe din Ucraina. Sunt ignorate informațiile privind bombardamentele soldate deja cu peste 1.200 de civili răniți și morți și informațiile despre cele peste 2 milioane de ucraineni care au părăsit țara, refugiindu-se în statele vecine din Europa.

PROPAGANDA DE PÂNĂ LA ÎNCEPEREA RĂZBOIULUI VS LINIȘTEA DE DUPĂ

Odată cu anularea așa-numitei legi antipropagandă la Chișinău, în decembrie 2020, pe micile ecrane din Republica Moldova au revenit conținuturile informative, politice, analitice și militare produse în Federația Rusă, iar în ultima perioadă, canale precum Primul în Moldova, NTV Moldova sau RTR Moldova au pus pe post talk-show-uri în care s-a abordat insistent criza din Ucraina. În câteva analize publicate anterior pe portalul Mediacritica se ilustrează optica prin care erau prezentate evenimentele, cu mesaje precum că „Ucraina concentrează în Donbas armamentul trimis de țările UE și SUA”, că Occidentul s-ar afla „la limita isteriei: de ce SUA au dezvoltat un război informațional în jurul Ucrainei” sau că „Kievul se pregătește să aplice arma chimică împotriva Donbasului în cel mai scurt timp”. În toate programele vizate se recurge la denigrarea țărilor din Vest și creionarea acestora drept dușmani, în timp ce liderii de la Kremlin sunt prezentați ca veritabili salvatori naționali, preocupați constant de menținerea stabilității în Europa. Toate acestea au fost oferite la pachet cu limbaj sexist, discurs de ură, stereotipuri, etichetări, denaturarea faptelor și dramatizarea situației.

„Astfel, telespectatorul care a urmărit fidel emisiunile cu pricina a fost „pregătit” să perceapă într-o anumită lumină evoluția relațiilor ruso-ucrainene și escaladarea tensiunilor, una nici pe departe echilibrată și echidistantă”, spun jurnaliștii mediacritica.md

În ziua de 24 februarie, atunci când mai multe posturi TV de la noi difuzau ediții speciale cu detalii despre invazia rușilor pe teritoriul ucrainean, niciunul dintre canalele menționate mai sus nu a intervenit în grilă. La amiază, NTV Moldova difuza emisiunea „Judecată cu jurați” (orig. Суд Присяжных), Primul în Moldova – emisiunea „E grozav să trăiești” (orig. Жить здорово), iar RTR Moldova – serialul „Spasskaia”. În același timp, posturile au încetat, din proprie inițiativă, să retransmită emisiuni care se difuzau pe canalele de la Moscova, așa cum o făcuseră până atunci. Totuși, au rămas buletinele din prime-time produse de redacțiile de la Chișinău. După ce au informat în prima zi despre începutul războiului, ulterior din acestea au lipsit însă, în totalitate, detalii despre cum decurge nemijlocit evoluția conflictului la granița cu Republica Moldova.

Potrivit ong-urilor de media, una dintre funcțiile de bază ale jurnalismului este cea de informare, presa având rolul să transmită oamenilor date despre orice eveniment de interes public, actual și cu impact asupra vieții acestora, așa ca ei singuri să tragă anumite concluzii și să ia deciziile oportune. Indiscutabil, un război la câteva zeci ori sute de kilometri distanță este un astfel de eveniment.

Jurnaliștii posturilor NTV Moldova, Primul în Moldova sau Accent TV au recurs însă la tehnica omisiunii – procedeu ce constă în trecerea cu vederea a unui subiect de interes public și care se poate manifesta fie prin ignorarea totală a acestuia, excluderea lui din fluxul de știri, fie prin omiterea unor detalii relevante din peisaj, deci schițarea unei imagini incomplete. Specialiștii în domeniu vorbesc despre „propaganda prin omisiune”, când neincluderea informațiilor relevante pentru un anumit subiect poate denatura înțelegerea de către destinatar a subiectului respectiv într-un mod propagandistic. Omisiunea îl face pe telespectator să-și creeze opinii unilaterale, iar cei care recurg la această tehnică manipulează, determinând publicul să gândească și să acționeze într-un fel compatibil cu interese care de fapt nu le sunt proprii.

#posturi TV #propagandă #război Ucraina

Salariile persoanelor care ocupă cele mai înalte funcții în stat ar urma să crească odată cu aplicarea noii legi a salarizării. Potrivit ministrei Finanțelor, salariul brut al președintei ar urma să ajungă de la circa 22.000 la 55.000 de lei, iar de majorări vor beneficia și prim-ministrul, președintele Parlamentului și deputații. Totodată, creșteri sunt prevăzute și pentru angajații cu cele mai mici salarii din sectorul public, printre care asistenți sociali, soldați, polițiști și alți funcționari, a declarat ministra la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.

Ministra Finanțelor a explicat că salariul președintei este în prezent de aproximativ 22.000 de lei brut, iar proiectul noii legi propune o majorare până la 55.000 de lei.

„Această clasificare s-a ținut cont, când s-a făcut, de responsabilitatea, implicarea, poziția în ierarhia funcțiilor de stat. Chiar dacă sună pompos, uite, este o creștere în procente. Trebuie să recunoaștem că președinta țării nu a avut parte de nicio creștere salarială din 2020 încoace, nu a avut dreptul la premii sau la alte ajutoare și, respectiv, la diferență de ani, pe lângă poziția și responsabilitatea pe care o are, această propunere este justificată”, a declarat ministra.

Majorări sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului. Potrivit ministrei, în prezent, aceștia au salarii brute de sub 21.000 de lei.

„Da, de asemenea vor beneficia, deoarece și dumnealor astăzi au salarii foarte mici, de circa sub 21.000 de lei brut calculat. Toate funcțiile în stat au fost revăzute de grupul de lucru care a lucrat la această lege”, a precizat ministra.

Ministra a precizat că la elaborarea legii au participat peste 40 de funcționari din toate ministerele, care au contribuit la stabilirea ierarhiei funcțiilor în stat și a claselor de salarizare de la care ar urma să pornească fiecare funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și deputații ar urma să beneficieze de majorări ale părții salariale. În prezent, aceștia primesc circa 21.000 de lei, la care se adaugă unele prime și compensații:

„Legea sau conceptul de reformă a salarizării prevede că partea salarială va crește, dar, în schimb, urmează a fi revizuite acele compensații pe care astăzi le primesc. Și atunci când o să vorbim de salariu, da, salariul crește, dar trebuie să ținem cont că Parlamentul își propune să revadă unele alocații pe care le oferă deputaților. Acest lucru nu intră în legea salarizării, dar va fi făcut în paralel”.

În același timp, reforma vizează peste 170.000 de angajați din sectorul public. Potrivit ministrei, circa 50.000 dintre aceștia primesc în prezent salariul minim pe economie, de 6.300 de lei.

„Acești oameni lucrează în grădinițe, în autoritățile publice locale, în sănătate, în poliție, în cultură și tineret. Avem foarte mulți funcționari publici cu salarii foarte mici. Vorbim de circa 50.000 de oameni care au un salariu minim pe economie de 6.300 de lei. Și o mare parte din ceilalți funcționari au un salariu sub 15.000 de lei calculat”, a spus ministra.

În cazul unor categorii de angajați, majorările ar urma să depășească 20%. Pentru un soldat, creșterea ar fi de aproximativ 2.400 de lei, iar pentru un polițist – de circa 2.600 de lei.

Costul total al reformei salarizării este estimat la peste 4,6 miliarde de lei. Aproape 32% din această sumă ar urma să fie direcționată către sectorul educației, iar 26% – către personalul tehnic de deservire.

#Maia Sandu #Ministra Finanțelor #salariu