O analiză realizată de site-ul mediacritica.md scoate la iveală modul în care mai multe instituții media din Republica Moldova au adoptat politica struțului în raport cu evenimentele din Ucraina, trecând sub tăcere teroarea războiului. Potrivit analizei, la două săptămâni de când Federația Rusă a declanșat un conflict armat în Ucraina, telespectatorilor mai multor posturi TV din țara noastră nu le sunt prezentate informații despre atacurile trupelor rusești asupra marelor orașe din Ucraina. Sunt ignorate informațiile privind bombardamentele soldate deja cu peste 1.200 de civili răniți și morți și informațiile despre cele peste 2 milioane de ucraineni care au părăsit țara, refugiindu-se în statele vecine din Europa.

PROPAGANDA DE PÂNĂ LA ÎNCEPEREA RĂZBOIULUI VS LINIȘTEA DE DUPĂ

Odată cu anularea așa-numitei legi antipropagandă la Chișinău, în decembrie 2020, pe micile ecrane din Republica Moldova au revenit conținuturile informative, politice, analitice și militare produse în Federația Rusă, iar în ultima perioadă, canale precum Primul în Moldova, NTV Moldova sau RTR Moldova au pus pe post talk-show-uri în care s-a abordat insistent criza din Ucraina. În câteva analize publicate anterior pe portalul Mediacritica se ilustrează optica prin care erau prezentate evenimentele, cu mesaje precum că „Ucraina concentrează în Donbas armamentul trimis de țările UE și SUA”, că Occidentul s-ar afla „la limita isteriei: de ce SUA au dezvoltat un război informațional în jurul Ucrainei” sau că „Kievul se pregătește să aplice arma chimică împotriva Donbasului în cel mai scurt timp”. În toate programele vizate se recurge la denigrarea țărilor din Vest și creionarea acestora drept dușmani, în timp ce liderii de la Kremlin sunt prezentați ca veritabili salvatori naționali, preocupați constant de menținerea stabilității în Europa. Toate acestea au fost oferite la pachet cu limbaj sexist, discurs de ură, stereotipuri, etichetări, denaturarea faptelor și dramatizarea situației.

„Astfel, telespectatorul care a urmărit fidel emisiunile cu pricina a fost „pregătit” să perceapă într-o anumită lumină evoluția relațiilor ruso-ucrainene și escaladarea tensiunilor, una nici pe departe echilibrată și echidistantă”, spun jurnaliștii mediacritica.md

În ziua de 24 februarie, atunci când mai multe posturi TV de la noi difuzau ediții speciale cu detalii despre invazia rușilor pe teritoriul ucrainean, niciunul dintre canalele menționate mai sus nu a intervenit în grilă. La amiază, NTV Moldova difuza emisiunea „Judecată cu jurați” (orig. Суд Присяжных), Primul în Moldova – emisiunea „E grozav să trăiești” (orig. Жить здорово), iar RTR Moldova – serialul „Spasskaia”. În același timp, posturile au încetat, din proprie inițiativă, să retransmită emisiuni care se difuzau pe canalele de la Moscova, așa cum o făcuseră până atunci. Totuși, au rămas buletinele din prime-time produse de redacțiile de la Chișinău. După ce au informat în prima zi despre începutul războiului, ulterior din acestea au lipsit însă, în totalitate, detalii despre cum decurge nemijlocit evoluția conflictului la granița cu Republica Moldova.

Potrivit ong-urilor de media, una dintre funcțiile de bază ale jurnalismului este cea de informare, presa având rolul să transmită oamenilor date despre orice eveniment de interes public, actual și cu impact asupra vieții acestora, așa ca ei singuri să tragă anumite concluzii și să ia deciziile oportune. Indiscutabil, un război la câteva zeci ori sute de kilometri distanță este un astfel de eveniment.

Jurnaliștii posturilor NTV Moldova, Primul în Moldova sau Accent TV au recurs însă la tehnica omisiunii – procedeu ce constă în trecerea cu vederea a unui subiect de interes public și care se poate manifesta fie prin ignorarea totală a acestuia, excluderea lui din fluxul de știri, fie prin omiterea unor detalii relevante din peisaj, deci schițarea unei imagini incomplete. Specialiștii în domeniu vorbesc despre „propaganda prin omisiune”, când neincluderea informațiilor relevante pentru un anumit subiect poate denatura înțelegerea de către destinatar a subiectului respectiv într-un mod propagandistic. Omisiunea îl face pe telespectator să-și creeze opinii unilaterale, iar cei care recurg la această tehnică manipulează, determinând publicul să gândească și să acționeze într-un fel compatibil cu interese care de fapt nu le sunt proprii.

#posturi TV #propagandă #război Ucraina

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.