Programul de stat „Prima Casă” și-a atins în mare parte obiectivul de a facilita accesul tinerilor la credite ipotecare, însă succesul său a generat presiuni tot mai mari asupra bugetului public și impune o reformă a mecanismului de sprijin. Este concluzia unei analize publicate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

Studiul, semnat de directorul adjunct al IPRE, Stanislav Ghilețchi, vine după ce Ministerul Finanțelor a suspendat, la începutul lunii aprilie, acceptarea noilor cereri pentru acordarea compensațiilor în cadrul programului, în urma epuizării bugetului anual de 130 de milioane de lei.

Potrivit analizei, problema nu ține de lipsa lichidităților, ci de modelul actual al programului. La opt ani de la lansare, peste 8.000 de locuințe au fost procurate cu sprijinul garanțiilor de stat, iar aproximativ 6.400 de beneficiari primesc compensații lunare.

Autorul studiului atrage atenția că fiecare contract de compensare reprezintă un angajament bugetar pe termen lung, de până la 20-30 de ani. În prezent, beneficiarii generează costuri anuale estimate la circa 150 de milioane de lei, care vor trebui acoperite de stat și în următoarele decenii.

Analiza mai arată că programul a contribuit la creșterea cererii pe piața imobiliară, într-un context în care oferta de locuințe noi rămâne limitată. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, indicele prețurilor bunurilor imobile rezidențiale a crescut cu 26,8% în ultimul an, ajungând la 226,7% în trimestrul IV al anului 2025.

O altă problemă identificată este extinderea treptată a categoriilor eligibile. În prezent, programul include și profesii liberale, precum avocați, notari sau executori judecătorești, iar plafonul valorii locuinței eligibile a fost majorat la 2,5 milioane de lei. Potrivit IPRE, acest lucru face ca statul să subvenționeze inclusiv persoane care ar putea accesa credite comerciale fără sprijin public.

În acest context, experții recomandă limitarea programului la categorii considerate prioritare, precum familiile tinere cu trei sau mai mulți copii și angajații din domenii afectate de deficit de personal, inclusiv educația și sănătatea.

De asemenea, IPRE propune introducerea unui plafon de venit pentru beneficiari, înlocuirea compensațiilor lunare cu un grant unic pentru achitarea aportului inițial și revenirea la gradul maxim de îndatorare de 50% din veniturile nete, față de 70% cât este în prezent.

Preczăm că, autoritățile au anunțat anterior că vor decide în perioada următoare viitorul programului și că se examinează posibilitatea înlocuirii acestuia cu un nou mecanism de sprijin pentru accesul la locuințe. Totodată, Ministerul Finanțelor a subliniat că mecanismul de garantare a creditelor ipotecare continuă să funcționeze, iar cererile pentru compensații depuse până la 31 martie 2026 și declarate eligibile vor fi finanțate conform prevederilor în vigoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#analiza #buget #IPRE #Programul „Prima Casa”#reformare

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.