Programul de stat „Prima Casă” și-a atins în mare parte obiectivul de a facilita accesul tinerilor la credite ipotecare, însă succesul său a generat presiuni tot mai mari asupra bugetului public și impune o reformă a mecanismului de sprijin. Este concluzia unei analize publicate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).
Studiul, semnat de directorul adjunct al IPRE, Stanislav Ghilețchi, vine după ce Ministerul Finanțelor a suspendat, la începutul lunii aprilie, acceptarea noilor cereri pentru acordarea compensațiilor în cadrul programului, în urma epuizării bugetului anual de 130 de milioane de lei.
Potrivit analizei, problema nu ține de lipsa lichidităților, ci de modelul actual al programului. La opt ani de la lansare, peste 8.000 de locuințe au fost procurate cu sprijinul garanțiilor de stat, iar aproximativ 6.400 de beneficiari primesc compensații lunare.
Autorul studiului atrage atenția că fiecare contract de compensare reprezintă un angajament bugetar pe termen lung, de până la 20-30 de ani. În prezent, beneficiarii generează costuri anuale estimate la circa 150 de milioane de lei, care vor trebui acoperite de stat și în următoarele decenii.
Analiza mai arată că programul a contribuit la creșterea cererii pe piața imobiliară, într-un context în care oferta de locuințe noi rămâne limitată. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, indicele prețurilor bunurilor imobile rezidențiale a crescut cu 26,8% în ultimul an, ajungând la 226,7% în trimestrul IV al anului 2025.
O altă problemă identificată este extinderea treptată a categoriilor eligibile. În prezent, programul include și profesii liberale, precum avocați, notari sau executori judecătorești, iar plafonul valorii locuinței eligibile a fost majorat la 2,5 milioane de lei. Potrivit IPRE, acest lucru face ca statul să subvenționeze inclusiv persoane care ar putea accesa credite comerciale fără sprijin public.
În acest context, experții recomandă limitarea programului la categorii considerate prioritare, precum familiile tinere cu trei sau mai mulți copii și angajații din domenii afectate de deficit de personal, inclusiv educația și sănătatea.
De asemenea, IPRE propune introducerea unui plafon de venit pentru beneficiari, înlocuirea compensațiilor lunare cu un grant unic pentru achitarea aportului inițial și revenirea la gradul maxim de îndatorare de 50% din veniturile nete, față de 70% cât este în prezent.
Preczăm că, autoritățile au anunțat anterior că vor decide în perioada următoare viitorul programului și că se examinează posibilitatea înlocuirii acestuia cu un nou mecanism de sprijin pentru accesul la locuințe. Totodată, Ministerul Finanțelor a subliniat că mecanismul de garantare a creditelor ipotecare continuă să funcționeze, iar cererile pentru compensații depuse până la 31 martie 2026 și declarate eligibile vor fi finanțate conform prevederilor în vigoare.
