Anatol Țăranu a comentat reforma justiției și demisiile judecătorilor de la Curtea de Apel Chișinău. Analistul politic susține că oricine va veni iarăși din sistem va trebui să treacă Vettingul și va nimeri în aceeași situație, informează jurnal.md.

„Aproape că nu sunt oameni care n-au păcătuit în fața acestui sistem. Unii au păcătuit atât de mult că s-au ales cu palate, mașini, alții au păcătuit mai puțin, dar într-un fel sau altul toți cunoșteau despre ce este vorba. Din punct de vedere al eticii profesionale, ei erau obligați să lupte cu acest flagel în interiorul sistemului, dar n-au făcut-o, ci s-au conformat. După părerea mea, reforma n-a fost gândită bine. Vettingul nu este soluția. El nu salvează. Vettingul este necesar ca element de purificare, dar nu poți să-l pui în centrul reformei. Am nimerit într-un colaps al reformei. Nu trebuia de luptat cu oamenii, ci cu sistemul. Sistemul trebuia reformat în așa fel ca oamenilor din acest sistem să nu le fie convenabil să lucreze după regulile statului capturat și sistemului oligarhic”, a declarat Anatol Țăranu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anatol Taranu #justitie #reforma

Datoria de stat a Republicii Moldova a continuat să crească în anul 2026. La sfârșitul lunii august, soldul datoriei de stat a ajuns la 147,73 miliarde de lei, cu 14,95 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Raportat la nivelul de aproximativ 132,8 miliarde de lei înregistrat la finele anului 2025, creșterea din primele opt luni ale anului reprezintă circa 11,3%, scrie BANI.MD. Datoria ajunge astfel la aproximativ 38,1% din PIB-ul prognozat pentru 2026, estimat de autorități la 388 miliarde de lei.

Astfel, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă sunt scadente în decurs de un an, în condițiile în care plafonul stabilit este de maximum 90%. Totodată, ponderea datoriei de stat cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 62,5%, peste limita de 60% prevăzută de program.

Potrivit sursei citate, asta înseamnă o expunere mai mare atât la riscul de refinanțare, cât și la evoluția dobânzilor. În același timp, ponderea datoriei care ajunge la scadență în următoarele 12 luni este de 33,7% din total, foarte aproape de plafonul de 35%. Maturitatea medie a datoriei rămâne însă peste pragul minim stabilit, la 7,7 ani.

Datele Ministerului Finanțelor arată și o schimbare în structura datoriei externe. La 31 august, aceasta se ridica la 5,18 miliarde de dolari, comparativ cu 4,81 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 369 milioane de dolari, sau 7,7%.

Mai mult, ponderea datoriei externe cu dobândă flotantă a urcat de la 49,7% la sfârșitul lui 2025 la 54,4% în august 2026, în timp ce partea cu dobândă fixă a coborât la 45,6%.

August a fost și luna cu cea mai mare finanțare netă din seria lunară prezentată de Ministerul Finanțelor. Statul a atras surse de finanțare de aproape 9 miliarde de lei, a efectuat rambursări de 4,18 miliarde de lei și a încheiat luna cu o finanțare netă pozitivă de 4,82 miliarde de lei. Pentru comparație, în iunie finanțarea netă fusese negativă, de minus 727 milioane de lei.

Pe piața internă, băncile continuă să fie principalii deținători ai valorilor mobiliare de stat, în timp ce prezența investitorilor străini rămâne aproape simbolică. Nerezidenții dețin doar 0,03% din totalul VMS aflate în circulație.